Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 348 din 21 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 2 lit. a) si ale art. 385^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 958 din 19 octombrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Nicoleta Grigorescu - procuror
Doina Suliman - magistrat asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 şi art. 385^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gabriel Virgil Pãun în Dosarul nr. 341/2004 al Tribunalului Dâmboviţa.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciind cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, pune concluzii de respinge a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 aprilie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 341/2004, Tribunalul Dâmboviţa a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 şi art. 385^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gabriel Virgil Pãun în cadrul judecãrii recursului declarat într-o cauzã penalã ce are ca obiect infracţiunile prevãzute de art. 205 şi 206 din Codul penal.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã, în cazul infracţiunilor prevãzute de art. 205 şi 206 din Codul penal, prin eliminarea apelului, prevãzându-se o singurã cale de atac şi numai douã grade de jurisdicţie, este îngrãdit accesul la justiţie, prevãzut de art. 21 din Constituţie, republicatã, fiind lezat, totodatã, şi dreptul la apãrare, garantat de art. 24 din Constituţie.
Tribunalul Dâmboviţa considerã cã excepţia ridicatã este nefondatã, deoarece "liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care aceasta se înfãptuieşte, fiind de competenţa exclusivã a legiuitorului de a institui regulile de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti". Liberul acces la justiţie impune asigurarea posibilitãţii, pentru toţi cei interesaţi, de a utiliza procedurile în formele şi modalitãţile instituite de lege, astfel încât tribunalul considerã cã "prin neprevederea ambelor cãi ordinare de atac, apelul şi recursul, ci doar a recursului, pãrţile nu sunt prejudiciate în nici un fel".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã nu este întemeiatã, întrucât "condiţionarea punerii în mişcare a acţiunii penale de existenţa plângerii prealabile a persoanei vãtãmate reprezintã o excepţie de la regula generalã a oficialitãţii procesului penal", iar aceastã reglementare constituie norme de procedurã a cãror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, se poate face numai prin lege, ca şi gradele de jurisdicţie ori cãile de atac ce pot fi exercitate în diferite situaţii. De asemenea, aratã cã "opţiunea legislativã în reglementarea cãilor de atac nu creeazã nici un privilegiu ori vreo discriminare, întrucât stabilirea lor se întemeiazã pe natura infracţiunilor care constituie obiectul procesului penal, iar drepturile procesuale ale pãrţilor sunt respectate pe deplin".
Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizatã prin <>Decizia nr. 150/1998 , considerã cã excepţia este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale prin raportare atât la prevederile constituţionale ale art. 21, cât şi la cele ale art. 24. Aratã cã, prin reglementarea unor excepţii de la principiul triplului grad de jurisdicţie, "nu se încalcã dreptul persoanei interesate de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. Existenţa mai multor grade de jurisdicţie nu este impusã nici de criteriile unui proces echitabil. Textele legale supuse controlului de constituţionalitate nu îngrãdesc nici exerciţiul dreptului la apãrare".
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei republicate, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Din examinarea încheierii de sesizare şi a concluziilor scrise depuse de autorul excepţiei, rezultã cã textul de lege care face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate este indicat greşit, fiind vorba în realitate de art. 279 alin. 2 lit. a) şi de art. 385^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedurã penalã, Curtea urmând sã se pronunţe asupra acestor dispoziţii de lege care au urmãtorul cuprins:
- Art. 279 alin. 2 lit. a): "Plângerea prealabilã se adreseazã:
a) instanţei de judecatã, în cazul infracţiunilor prevãzute de Codul penal în art. 180, 184 alin. 1, 193, 205, 206, 210, 213 şi 220, dacã fãptuitorul este cunoscut. Când fãptuitorul este necunoscut, persoana vãtãmatã se poate adresa organului de cercetare penalã pentru identificarea lui.
Aceste prevederi se aplicã şi în cazul infracţiunilor prevãzute în art. 193, 205 şi 206 din Codul penal, sãvârşite prin presã sau orice mijloace de comunicare în masã;";
- Art. 385^1 alin. 1 lit. a): "Pot fi atacate cu recurs: a) sentinţele pronunţate de judecãtorii în cazul infracţiunilor menţionate în art. 279 alin. 2 lit. a), precum şi în alte cazuri prevãzute de lege;"
În opinia autorului excepţiei aceste dispoziţii legale sunt contrare urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 21: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sã fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã pentru sentinţele pronunţate de judecãtorii, în cazul infracţiunilor menţionate în art. 279 alin. 2 lit. a), precum şi în alte situaţii stabilite expres de lege, legiuitorul a instituit o singurã cale ordinarã de atac, şi anume recursul.
Curtea Constituţionalã, în jurisprudenţa sa, a statuat în numeroase cazuri în sensul cã nici o prevedere constituţionalã sau reglementare internaţionalã nu stabileşte în câte grade de jurisdicţie trebuie soluţionat procesul penal, având ca obiect diferite infracţiuni şi ca subiecţi persoane cu calitãţi deosebite.
Normele de reglementare a competenţei instanţelor judecãtoreşti, a gradelor de jurisdicţie, precum şi a cãilor de atac, constituie reguli de procedurã, a cãror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, se poate face numai prin lege. Legea procesual penalã promoveazã, ca regulã generalã, judecarea procesului penal în trei grade de jurisdicţie: prima instanţã, apel şi recurs. În acelaşi timp, pentru anumite cazuri speciale, determinate de natura infracţiunilor care constituie obiectul procesului penal ori de calitatea fãptuitorului, legea prevede, cu deplinã justificare constituţionalã, ca excepţie, şi existenţa doar a douã grade de jurisdicţie: primã instanţã şi recurs.
Reglementarea doar a unei singure cãi ordinare de atac nu este de naturã sã îngrãdeascã dreptul de acces liber la justiţie. Persoanele interesate se pot adresa atât primei instanţe, cât şi celei de recurs, cu orice cerere proceduralã prevãzutã de lege, indiferent de numãrul gradelor de jurisdicţie. Pãrţile îşi pot exercita dreptul la apãrare în tot cursul procesului penal, inclusiv în faza de urmãrire penalã, în primã instanţã ori în calea de atac.
Cu privire la aspectele de constituţionalitate a art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã, care reglementeazã instituţia plângerii prealabile, ca o condiţie cerutã în anumite cazuri de declanşare a acţiunii penale, se constatã cã nu au relevanţã în cauzã. Referirea la aceste prevederi în art. 385^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedurã penalã a fost determinatã de motive de tehnicã legislativã, constituind un text de trimitere.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gabriel Virgil Pãun în Dosarul nr. 341/2004 al Tribunalului Dâmboviţa.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 septembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman
________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
