Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 343 din 18 aprilie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 401 din 9 mai 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Cerasela Ambãruş în Dosarul nr. 10/2006 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia penalã.
La apelul nominal este prezentã partea Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã, prin consilier juridic Eliza Mihãilescu, lipsind autoarea excepţiei, precum şi partea Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Bacãu, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã Curţii cã partea Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Având cuvântul, reprezentantul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã solicitã menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 10/2006, Curtea de Apel Bacãu - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Cerasela Ambãruş în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, prin aceea cã înlãturã calea de atac a recursului împotriva hotãrârilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor. Se aratã cã, deşi prin înlãturarea cãii de atac a recursului legiuitorul a avut în vedere imperativul de celeritate, în practicã, lipsa acestei cãi de atac a generat efecte contrarii, deoarece "adeseori instanţele de apel dispun rejudecarea cauzei în alte cazuri decât cele expres şi limitativ prevãzute de art. 379 alin. 2 lit. b) din Codul de procedurã penalã, tocmai datoritã faptului cã o astfel de hotãrâre este la adãpost de orice control judiciar."
Curtea de Apel Bacãu - Secţia penalã apreciazã cã "într-adevãr, în practicã, existã situaţii în care se dispune în mod nelegal rejudecarea cauzelor, iar aceste situaţii nu pot fi cenzurate întrucât nu existã calea de atac a recursului".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului, referindu-se la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins:
"Pot fi atacate cu recurs: [...]
e) deciziile pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curţi de apel şi Curtea Militarã de Apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor."
Dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate sunt cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate şi în prezenta cauzã şi cu motivãri similare. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 481 din 9 noiembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.143 din 2 decembrie 2004, şi <>Decizia nr. 35 din 25 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 22 februarie 2005, Curtea Constituţionalã, respingând ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii legale, a reţinut cã "prin instituirea caracterului irevocabil al deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor nu se aduce atingere în nici un fel dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotrivã, se oferã tuturor pãrţilor interesate exercitarea acestui drept în condiţii de echitate, întrucât, de vreme ce se procedeazã la o nouã judecatã asupra fondului, partea interesatã are posibilitatea sã-şi valorifice toate drepturile şi interesele sale legitime fãrã nici un fel de limitãri".
De asemenea, prin <>Decizia nr. 94 din 7 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 23 februarie 2006, Curtea Constituţionalã, analizând aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, a constatat cã, în ceea ce priveşte existenţa unei a doua cãi de atac (recurs) în materie penalã, Curtea de la Strasbourg a reamintit în Cauza Krombach contra Franţei, 2001, cã statele dispun, în principiu, de o largã marjã de apreciere pentru a decide modalitãţile de exerciţiu al dreptului la douã grade de jurisdicţie. Totuşi limitãrile aduse de cãtre legislaţiile interne dreptului la recurs trebuie, prin analogie cu liberul acces la justiţie consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi libertãţilor fundamentale, sã urmãreascã un scop legitim şi sã nu aducã atingere substanţei dreptului. Or, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa menţionatã, aceste cerinţe au fost respectate.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sã justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia din deciziile amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru cele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Cerasela Ambãruş în Dosarul nr. 10/2006 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 aprilie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
