Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 342 din 29 septembrie 1997 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 27 noiembrie 1997
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Valer-Vasilie Bica - magistrat-asistent
Pe rol, pronunţarea asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 .
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 3 septembrie 1997, în prezenta reclamantei şi a procurorului, în lipsa celorlalte pãrţi citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 18 septembrie 1997, apoi pentru data de 29 septembrie 1997.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 octombrie 1996, pronunţatã în Dosarul nr. 4.677/1996, Judecãtoria Sibiu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , invocatã de pârâţii Tatu Vasile, Tatu Ioan şi Tatu Gheorghe, în proces cu Kopp Cristina-Simona, într-o cauza civilã, "pentru sistare indiviziune".
Autorii exceptiei de neconstituţionalitate a <>art. 47 din Legea nr. 18/1991 contesta dreptul reclamantei de a dobândi prin moştenire o cota-parte din dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren. În motivarea acestei opinii se susţine ca textul menţionat, fãcând parte dintr-o lege anterioarã Constituţiei, contravine art. 41 alin. (2) din Constituţie, text care prevede ca "cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor".
Textul <>art. 47 din Legea nr. 18/1991 , a cãrui constitutionalitate se contesta, este urmãtorul:
"Persoanele fizice care nu au cetãţenia romana şi domiciliul în România, precum şi persoanele juridice care nu au naţionalitate romana şi sediul în România nu pot dobândi în proprietate terenuri de orice fel prin acte între vii.
Persoanele prevãzute în alineatul precedent, care dobândesc în proprietate terenuri prin moştenire, sunt obligate sa le înstrãineze în termen de un an de la data dobândirii, sub sancţiunea trecerii în mod gratuit a acestora în proprietatea statului şi în administrarea Agenţiei pentru Dezvoltare şi Amenajare Ruralã.
Persoanele prevãzute la alin. 1, care au dobândit în proprietate terenuri înainte de data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sunt obligate sa le înstrãineze în termen de un an de la aceasta data, sub sancţiunea trecerii în mod gratuit a terenurilor în proprietatea statului şi în administrarea Agenţiei pentru Dezvoltare şi Amenajare Ruralã."
Autorii exceptiei de neconstituţionalitate considera ca textul art. 41 alin. (2) din Constituţie, fiind imperativ şi nefacand trimitere la lege, nu îngãduie aplicarea alin. 2 al <>art. 47 din Legea nr. 18/1991 , potrivit cãruia strãinii şi apatrizii pot dobândi, prin moştenire, terenuri în proprietate, dar au obligaţia de a le instraina în termen de un an. Excepţia priveşte, în egala mãsura, <>art. 47 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 , care, circumstantiind interdicţia de dobândire a terenurilor de cãtre persoanele respective, se referã la "acte între vii", ceea ce are înţelesul ca dobândirea prin acte pentru cauza de moarte este ingaduita de Legea fondului funciar.
Excepţia are în vedere, tot astfel, în felul în care a fost formulatã de autorii ei, înţelesul notiunii de "cetãţean strãin", folositã de Constituţie, în raport şi cu prevederile <>art. 47 din Legea nr. 18/1991 ; în opinia autorilor, prin cetãţeni strãini ar trebui sa se înţeleagã orice persoana având cetãţenie strãinã, chiar şi în situaţiile în care aceasta are dubla cetãţenie, dintre care una romana, şi domiciliul în strãinãtate.
Judecãtoria Sibiu, exprimandu-şi opinia, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, în esenta, pentru urmãtoarele considerente:
- Constituţia prevede, prin art. 41 alin. (2), ca proprietatea privatã este în mod egal ocrotitã de lege, indiferent de titular şi, de asemenea, prin art. 42, ca dreptul de moştenire este garantat, fãrã a face distincţie dupã cum moştenitorul este sau nu cetãţean roman;
- termenul de un an prevãzut la <>art. 47 din Legea nr. 18/1991 este un termen de decãdere, la împlinirea cãruia, stingandu-se însuşi dreptul subiectiv pe care titularul nu l-a exercitat, proprietatea asupra terenului trece în proprietatea statului. Asa fiind, moştenitorul dobândeşte un drept de proprietate afectat de un termen de decãdere.
În vederea soluţionãrii exceptiei de neconstituţionalitate s-au solicitat, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere Camerei Deputaţilor, Senatului şi Guvernului.
În punctul de vedere al Guvernului se considera ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata, pentru urmãtoarele motive:
- prin art. 41 alin. (2) partea finala din Constituţie se stabileşte în mod clar ca cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor;
- art. 42 din Constituţie garanteazã dreptul la moştenire, indiferent de titular;
- <>art. 47 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 nu face altceva decât sa punã de acord cele doua texte din Constituţie, recunoscând dreptul de moştenire cetãţeanului strãin asupra unui teren, de îndatã ce succesiunea s-a deschis, dacã cel în cauza are vocatiune succesoralã, legalã sau testamentarã, dar interzicandu-i sa-l detina mai mult de un an, interval în care terenul trebuie înstrãinat, sub sancţiunea trecerii lui, în mod gratuit, în proprietatea statului;
- asa fiind, dreptul de proprietate dobândit prin moştenire îşi modifica conţinutul material, pentru a se putea concilia garantarea dreptului la moştenire cu interdicţia dobândirii terenurilor de cãtre un strãin, în sensul ca, prin subrogaţie realã, locul bunului - dacã înstrãinarea nu se realizeazã printr-o liberalitate - îl ia preţul acestuia;
- conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, potrivit art. 41 alin. (1) partea a doua din Constituţie, ceea ce s-a şi fãcut prin <>art. 47 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 .
Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare şi actele dosarului, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reclamantei şi cele ale procurorului, precum şi dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Deşi <>Legea nr. 18/1991 este anterioarã Constituţiei, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate a art. 47 din aceasta lege, fiind vorba despre efecte pe care legea - în vigoare şi în prezent - le produce dupã adoptarea Constituţiei.
Fata de conţinutul textului <>art. 47 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 , care priveşte "persoanele fizice care nu au cetãţenia romana şi domiciliul în România", precum şi "persoanele juridice care nu au naţionalitate romana şi sediul în România", dispunând ca toate aceste persoane "nu pot dobândi în proprietate în România terenuri de orice fel prin acte între vii", este de observat ca acesta are în vedere strãinii şi apatrizii care au domiciliul în strãinãtate, interzicandu-le sa dobândeascã în proprietate terenuri prin acte între vii; rezulta ca strãinii şi apatrizii care au domiciliul în România pot sa dobândeascã terenuri. Concluzia este valabilã şi pentru persoanele juridice strãine care ar avea sediul în România, deşi în prezent, potrivit legii romane, persoanele juridice cu sediul în România au naţionalitatea romana.
Or, art. 41 alin. (2) teza a doua din Constituţie, prevãzând imperativ ca "strãinii şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor", nu face nici o distincţie privind domiciliul strãinilor şi al apatrizilor, ceea ce duce neîndoielnic la concluzia ca, oriunde ar domicilia, aceste persoane nu pot dobândi terenuri în ţara noastrã.
Cat priveşte persoanele juridice strãine, acestea nu sunt nemijlocit avute în vedere în reglementarea constituţionalã menţionatã. Este însã neîndoielnic ca nici acestea - indiferent unde şi-ar afla sediul - nu pot dobândi în proprietate terenuri în România.
Curtea Constituţionalã s-a pronunţat asupra problemelor privind raportul dintre cetãţenia persoanelor fizice şi naţionalitatea persoanelor juridice, atunci când a examinat constituţionalitatea Legii privind modificarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor strãine, prin Decizia nr. 73 din 16 aprilie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 29 aprilie 1997. Prin modificarea Legii investiţiilor strãine - modificare a carei constitutionalitate a fost confirmatã prin decizia menţionatã - s-a consacrat, din nou, indirect dar neîndoielnic, ca numai persoanele juridice de naţionalitate romana pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
Textul <>art. 47 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 limiteazã, pentru persoanele fizice sau juridice strãine, dreptul de a dobândi terenuri în România prin acte între vii. Rezulta - şi alineatul 2 al art. 47 se referã expres la aceasta soluţie - ca strãinii şi apatrizii, respectiv persoanele juridice de naţionalitate strãinã, pot dobândi în România terenuri prin acte mortis causa.
Or, prevederea din art. 41 alin. (2) teza a doua din Constituţie nu îngãduie nici un fel de distincţie între categoriile de acte juridice prin care terenurile ar fi dobândite de strãini şi apatrizi şi nici nu trimite la o eventuala reglementare prin lege a condiţiilor în care o asemenea dobândire ar putea avea loc.
Asa fiind, rezulta fãrã indoiala ca textul <>art. 47 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 este în întregime potrivnic prevederilor constituţionale menţionate.
Textul alin. 2 al <>art. 47 din Legea nr. 18/1991 cuprinde o reglementare care nu reprezintã decât consecinta consacrãrii, prin alin. 1, în dezacord cu prevederile art. 41 alin. (2) din Constituţie, a dreptului strãinilor, apatrizilor şi persoanelor juridice de naţionalitate strãinã de a dobândi în proprietate terenuri prin moştenire.
Ca urmare, alin. 2 al art. 47 este, deopotrivã cu alineatul ce îl preceda, neconstitutional.
Trebuie, de altfel, observat ca - independent de argumentele evocate, din care rezulta neconstituţionalitatea primelor doua alineate ale <>art. 47 din Legea nr. 18/1991 - alin. 2 al acestui articol consacra, pentru ipoteza în care dobanditorul terenurilor - strãin sau apatrid - nu da urmare obligaţiei prevãzute de acest text, de a instraina în termen de un an suprafata mostenita, o mãsura sanctionatorie având, la rândul ei, un caracter neconstitutional.
Este vorba despre trecerea terenurilor, în mod gratuit, în proprietatea statului, ceea ce echivaleaza cu o veritabila confiscare, interzisã de art. 41 alin. (7) din Constituţie. Într-adevãr, o asemenea mãsura, care priveşte bunuri dobândite licit, nu are nici caracterul unei sancţiuni contravenţionale şi nici pe acela al unei pedepse, spre a se putea, eventual, justifica prin aplicarea prevederilor art. 41 alin. (8) al legii fundamentale.
Astfel, chiar dacã dispoziţiile din lege, ce îngãduie dobândirea, de cãtre strãini şi apatrizi, a unor terenuri prin acte mortis causa, ar fi constituţionale, ceea ce nu este cazul, sancţiunea prevãzutã în alin. 2 al art. 47 din lege, fiind potrivnica dispoziţiilor constituţionale, ar face inoperantã obligaţia consacratã prin textul respectiv.
În ceea ce priveşte alin. 3 al <>art. 47 din Legea nr. 18/1991 , care stabileşte termenul de un an pentru înstrãinarea terenurilor dobândite în proprietate de cãtre persoanele fizice şi juridice strãine, înainte de intrarea în vigoare a legii, precum şi sancţiunea trecerii lor în mod gratuit în proprietatea statului, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, de asemenea, textul nu se afla în concordanta cu dispoziţiile constituţionale. Aceasta deoarece termenul de un an de la data intrãrii în vigoare a legii şi-a produs efectele, fiind astfel expirat, iar mãsura confiscãrii - ceea ce reprezintã de fapt trecerea gratuita a pãmântului în proprietatea statului - este interzisã de art. 41 alin. (7) din Constituţie, în cazul averii dobândite licit, alin. (8) al aceluiaşi articol statuand ca numai bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni sau contravenţii pot fi confiscate. Or, ipoteza alin. 3 al art. 47 din Legea fondului funciar se referã la o dobândire licita a terenurilor.
Referitor la chestiunea ridicatã de autorii exceptiei de neconstituţionalitate - dacã cetãţenii romani care au şi o alta cetãţenie urmeazã sa fie asimilaţi strãinilor sub aspectul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor -, aceasta reprezintã un punct de vedere al pãrţilor, întrucât o asemenea problema nu decurge din textul <>art. 47 al Legii nr. 18/1991 . Asa fiind, urmeazã ca instanta judecãtoreascã sa se pronunţe asupra ei, având în vedere ca, atunci când Constituţia a dorit ca cele doua categorii de persoane fizice sa nu aibã acelaşi statut juridic, a prevãzut-o în mod expres, ca în art. 16 alin. (3) - "persoana care are numai cetãţenie romana" - în legatura cu ocuparea funcţiilor şi demnitatilor publice.
Pentru considerentele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate invocatã de Tatu Vasile, Tatu Ioan şi Tatu Gheorghe în Dosarul nr. 4.677/1996 al Judecãtoriei Sibiu şi constata ca dispoziţiile <>art. 47 alin. 1, 2 şi 3 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie.
Definitiva şi obligatorie.
Prezenta decizie se comunica celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţatã în şedinţa publica din 29 septembrie 1997.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Valer-Vasilie Bica
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
