Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 342 din 24 septembrie 2013  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 342 din 24 septembrie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 31 octombrie 2013
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Iulia Antoanella Motoc - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Koket" - S.R.L., din comuna Moara Grecilor, judeţul Vaslui, în Dosarul nr. 954/45/2012 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 214D/2013.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că textul criticat este o transpunere a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.848/2006 al Comisiei din 14 decembrie 2006 privind neregulile şi recuperarea sumelor acordate pe nedrept în cadrul finanţării politicii agricole comune şi organizarea unui sistem de informare în acest domeniu şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 595/91 al Consiliului.
    Totodată, menţionează faptul că prevederile criticate dau expresie normelor constituţionale prevăzute la art. 135 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora statul are obligaţia de a asigura protejarea intereselor generale ale societăţii, respectiv a depistării în timp util atât a fraudelor, cât şi a neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi fondurilor publice naţionale aferente acestora.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 28 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 954/45/2012, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.
    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Koket" - S.R.L. din comuna Moara Grecilor, judeţul Vaslui, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, respectiv soluţionarea unei cereri privind anularea Deciziei Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr. 14.135 din 25 mai 2012, precum şi a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei - reorganizare judiciară.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că libertatea economică este un corolar al dreptului de proprietate privată, iar acesta nu poate fi conceput şi valorificat pe deplin fără existenţa libertăţii economice. Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate, în condiţiile legii, iar statul trebuie să recunoască nu doar dreptul la a desfăşura o activitate economică, ci şi la reorganizarea acesteia după libera apreciere, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
    În acest sens, Legea nr. 85/2006 oferă posibilitatea agenţilor economici să-şi reorganizeze activitatea în momentul în care apar dificultăţi financiare. Pentru facilitarea continuării activităţii societăţilor comerciale ce optează pentru procedura generală a insolvenţei cu posibilitatea reorganizării activităţii, legiuitorul a prevăzut expres, prin dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 85/2006, ca toate contractele în derulare să se considere menţinute la data deschiderii procedurii, iar orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule. De asemenea, dispoziţiile art. 36 din legea menţionată dispun în mod expres suspendarea tuturor formelor de executare silită împotriva debitorului.
    Totodată, precizează că acesta era cadrul juridic în vigoare la data la care autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a optat pentru deschiderea procedurii de insolvenţă cu reorganizarea activităţii.
    Or, adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, pe de o parte, nu lasă posibilitatea operatorului economic de a se reorganiza după libera apreciere, iar pe de altă parte, reprezintă o formă de discriminare, întrucât instituie un tratament privilegiat pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit faţă de ceilalţi creditori ai unei societăţi în insolvenţă. Totodată, arată că Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit are toate pârghiile pentru a constata o eventuală încălcare a criteriilor de eligibilitate şi până la momentul declanşării insolvenţei, putând solicita oricând documentele contabile şi putând face oricând controale pe perioada monitorizării proiectului.
    Susţine că dispoziţiile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 au fost interpretate greşit de către reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, arătând că simplul fapt al deschiderii procedurii insolvenţei nu conduce la restituirea finanţării, ci trebuie, în prealabil, descoperite anumite nereguli.
    De asemenea, consideră că prevederile criticate sunt contrare şi dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât încalcă normele de tehnică legislativă, creând "situaţii de incoerenţă şi instabilitate" prin raportare la legislaţia în vigoare la momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011. Totodată, consideră că "s-a realizat o modificare a unei legi printr-un act normativ inferior", contrar Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
    Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că dispoziţia legală criticată nu încalcă prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.
    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că măsurile de protecţie ale debitorilor aflaţi în insolvenţă, stabilite prin Legea nr. 85/2006, nu au consacrare constituţională şi, prin urmare, introducerea unor reglementări derogatorii în cuprinsul unui act normativ de acelaşi nivel nu este de natură a contraveni Legii fundamentale. De altfel, libertatea economică este garantată în condiţiile legii, astfel că legiuitorul este cel în măsură să stabilească cadrul normativ necesar.
    În ceea ce priveşte invocarea discriminării între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi ceilalţi creditori, se arată că diferenţa de tratament este instituită între anumite creanţe datorate bugetului de stat şi alte categorii de creanţe. Or, stabilirea unor modalităţi diferite pentru recuperarea creanţelor datorate bugetului de stat în raport cu celelalte categorii de creanţe nu contravine prevederilor constituţionale, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 20 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare.
    Dispoziţiile criticate au următorul cuprins: "Prin derogare de la dispoziţiile art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă a unui beneficiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora."
    În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării legii şi a supremaţiei Constituţiei, art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetăţeni, art. 16 alin. (1) potrivit căruia "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică şi art. 135 privind economia. De asemenea, sunt menţionate prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
    I. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora a fost adoptată ca urmare a necesităţii reglementării, în mod complet, a cerinţelor cuprinse în reglementările Uniunii Europene aplicabile fondurilor europene post-aderare referitoare la modul de constatare a neregulilor şi de recuperare a creanţelor bugetare provenite din nereguli. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 reglementează atât activităţile de prevenire a apariţiei neregulilor, cât şi pe cele de constatare şi de recuperare a creanţelor bugetare, de sancţionare a neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi fondurilor publice naţionale aferente acestora şi la adoptarea căreia s-a avut în vedere legislaţia Uniunii Europene în materie.
    II. Art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 stabileşte că, prin derogare de la dispoziţiile art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă a unui beneficiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevăzută de ordonanţa de urgenţă pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora.
    Prevederile de la care se derogă, respectiv art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, statuează următoarele:
    - art. 36: "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.";
    - art. 86 alin. (1): "(1) Contractele în derulare se consideră menţinute la data deschiderii procedurii. Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule. În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate să denunţe orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanţial de către toate părţile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificări a contractantului, prin care i se cere să denunţe contractul; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunţat. Contractul se consideră denunţat:
    a) la data expirării unui termen de 30 de zile de la recepţionarea solicitării cocontractantului de denunţare a contractului, dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu răspunde;
    b) la data notificării denunţării de către administratorul judiciar/lichidator."
    Aşadar, textele anterior menţionate din Legea nr. 85/2006, care constituie cadrul legal general în materia insolvenţei, stabilesc anumite măsuri de protecţie a debitorilor aflaţi în insolvenţă, respectiv suspendarea de drept a oricăror acţiuni judiciare, extrajudiciare sau măsuri de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale începând cu data deschiderii procedurii, precum şi menţinerea contractelor în derulare la data deschiderii procedurii.
    Potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 160 din 30 iunie 2000, cu modificările ulterioare, este lăsată la aprecierea statelor legiferarea privind condiţiile pentru deschiderea, desfăşurarea şi închiderea procedurii de insolvenţă, inclusiv stabilirea efectelor procedurii de insolvenţă asupra contractelor în derulare la care debitorul este parte.
    III. Din economia prevederilor Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 66/2011, Curtea observă că următorii termeni sunt definiţi astfel:
    - neregula este definită ca "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit" [potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din secţiunea a 2a - Definirea unor termeni];
    - activitatea de constatare a neregulilor - activitatea de control/investigare desfăşurată de autorităţile competente în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea stabilirii existenţei unei nereguli [potrivit art. 2 alin. (1) lit. h) din secţiunea a 2-a - Definirea unor termeni];
    - activitatea de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli - activitatea prin care se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată rezultată din neregula constatată, prin emiterea unui titlu de creanţă [potrivit art. 2 alin. (1) lit. i) din secţiunea a 2-a - Definirea unor termeni];
    - creanţe bugetare rezultate din nereguli - sumele de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora [potrivit art. 2 alin. (1) lit. j) din secţiunea a 2-a - Definirea unor termeni].
     De asemenea, prin neregulă, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1.848/2006 al Comisiei din 14 decembrie 2006 privind neregulile şi recuperarea sumelor acordate pe nedrept în cadrul finanţării politicii agricole comune şi organizarea unui sistem de informare în acest domeniu, şi de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 595/91, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 355 din 15 decembrie 2006, se înţelege "o neregulă, în sensul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.988/95, adică orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui operator economic, care poate sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor provenite din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate;" [potrivit art. 2 - Definiţii, pct. 1].
    Totodată, termenii de "legalitate", "regularitate", "conformitate", utilizaţi în definirea neregulii, au semnificaţia dată de Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:
    - legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia [potrivit art. 2 lit. o)];
    - regularitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte [potrivit art. 2 lit. v)];
    - conformitate - caracteristica unei operaţiuni, a unor acte sau fapte administrative produse în cadrul unei entităţi publice de a corespunde politicii asumate în mod expres în domeniul respectiv de către entitatea în cauză sau de către o autoritate superioară acesteia, potrivit legii [potrivit art. 2 lit. b)].
    IV. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate de autoarea prezentei excepţii, Curtea constată următoarele:
    1. Prin dispoziţiile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 66/2011, criticate în speţa de faţă, legiuitorul obligă autorităţile competente în gestionarea fondurilor europene să demareze activitatea de:
    a) constatare a neregulilor;
    b) stabilire a creanţelor bugetare pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora.
    Analizând aceste prevederi, se constată că prima obligaţie a autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene este aceea de a începe activitatea de constatare a eventualelor nereguli apărute în derularea contractului, fără a prezuma că intrarea în insolvenţă reprezintă de plano o neregulă care a prejudiciat bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora.
    A doua obligaţie a autorităţilor competente în gestionarea fondurilor europene este aceea de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din neregulile constatate, fiind, deci, o activitate subsecventă constatării unor nereguli, şi fiind evident că nu pot fi imputate sumele acordate în cadrul contractului fără ca beneficiarul să nu aibă nicio culpă la intrarea în insolvenţă.
    De altfel, chiar în art. 1 alin. (1) se prevede că "(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează activităţile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alţi donatori internaţionali".
    Analizând prevederile criticate, Curtea constată că prima obligaţie a autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structurile de control ale acestora, este aceea de a demara activitatea de control şi subsecvent, în ipoteza deschiderii procedurii insolvenţei, este activitatea de constatare a neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, desigur, dacă au fost descoperite astfel de nereguli.
    De altfel, orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile
financiare ale acesteia [art. 17 - capitolul III: Constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli - din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 66/2011].
    Astfel, potrivit art. 21 alin. (19) şi (20), procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare este act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, şi constituie titlu de creanţă care se emite în vederea stingerii acestei creanţe.
    Totodată, împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, emis de autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, se poate formula contestaţie administrativă, potrivit art. 46 şi 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.
    Decizia de soluţionare a contestaţiei poate fi supusă cenzurii instanţei de contencios administrativ, potrivit art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, care va confirma eventualele nereguli constatate de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi, prin urmare, şi titlul de creanţă bugetară pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora sau, dimpotrivă, va anula decizia autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.
    Tocmai de aceea, instanţa de judecată este chemată să analizeze în concret dacă în activitatea beneficiarului contractului s-au înregistrat nereguli de natură să prejudicieze bugetul Uniunii Europene, distinct de simplul fapt al deschiderii procedurii insolvenţei, şi care, eventual, au condus la intrarea în insolvenţă, precum şi să facă aplicarea art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.
    Acest aspect este confirmat chiar în cauza de faţă, care formează obiectul Dosarului nr. 954/45/2012 aflat pe rolul Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect contestaţia formulată de autoarea prezentei excepţii la decizia Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin care s-a dispus respingerea contestaţiei şi menţinerea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.
    De altfel, spre exemplu, şi Regulamentul (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii agricole comune, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr. 209 din 11 august 2005, cu modificările ulterioare, care a fost avut în vedere de legiuitor la adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, face trimitere la instanţele de judecată, în capitolul II - Neregularităţi - art. 32 pct. 5 paragrafele 1 şi 4, statuând că "atunci când în contextul procedurii de recuperare se constată absenţa oricărei neregularităţi printr-un act administrativ sau juridic având caracter definitiv, statul membru declară către FEGA drept cheltuială sarcina financiară ce îi revine [...]" sau, "în cazul în care recuperarea nu se produce în decursul a patru ani de la constatarea administrativă sau judiciară sau în decurs de opt ani de la iniţierea unei acţiuni într-o instanţă naţională, 50% din consecinţele financiare nerecuperate vor fi suportate de statul membru în cauză şi 50% din Bugetul Comisiei".
    Totodată, potrivit aceluiaşi articol, 32 pct. 6 lit. b), "în cazul în care există o justificare pentru a acţiona în acest mod, statele membre pot decide să nu iniţieze procedurile de recuperare. O asemenea decizie poate fi luată numai în următoarele situaţii:
[...]
    (b) în cazul în care recuperarea se dovedeşte imposibilă din cauza insolvabilităţii, înregistrată şi recunoscută prin legislaţia naţională, a debitorului sau a persoanelor juridic responsabile pentru neregularităţi".
    2. Autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate este nemulţumită şi de faptul că prin prevederile criticate se instituie o discriminare între creditori, respectiv se creează un tratament privilegiat pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit faţă de ceilalţi creditori ai unei societăţi aflate în insolvenţă, fiind încălcate astfel prevederile constituţionale.
    Critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale cu privire la egalitate şi la interzicerea discriminării nu poate fi reţinută, întrucât, pe de o parte, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională în Decizia nr. 207 din 9 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 6 noiembrie 2002, aceste dispoziţii constituţionale garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice, dacă prin acestea nu se realizează drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor.
    Pe de altă parte, se reţine că acţiunea autorului prezentei excepţii de neconstituţionalitate este lipsită de interes în ceea ce priveşte invocarea unei asemenea discriminări, întrucât nu se află în poziţia creditorilor între care ar putea fi o presupusă inegalitate, ci este debitor.
    3. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 din Constituţie, aceasta nu poate fi reţinută. Proprietatea este garantată, însă limitele şi conţinutul dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Or, diminuarea patrimoniului este consecinţa unei nereguli, fiind, aşadar, o sancţiune pentru nerespectarea sau neexecutarea unei obligaţii contractuale.
     4. În ceea ce priveşte invocarea art. 45 şi 135 din Constituţie, Curtea reţine că libertatea economică este garantată, însă, în condiţiile legii, legiuitorul fiind cel în măsură să stabilească cadrul normativ necesar. Or, având în vedere prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (1), care stipulează că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, coroborate cu cele ale art. 115 alin. (4) referitor la delegarea legislativă, precum şi cu cele ale art. 126 alin. (2), prevederile criticate au fost adoptate de legiuitor cu respectarea prevederilor constituţionale referitoare la obligaţia statului de a crea atât condiţiile pentru o economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă, cât şi pentru protejarea intereselor naţionale.
    5. Referitor la criticile formulate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate privind încălcarea normelor de tehnică legislativă, Curtea observă că aceasta nu motivează în concret în ce constă "crearea unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate" şi care sunt actele normative care au fost modificate cu încălcarea normelor de tehnică legislativă, respectiv faptul că "s-a realizat o modificare a unei legi printr-un act normativ inferior". Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate", Curtea neputându-se substitui autorului, formulând critici pe care, ulterior, să le analizeze.
    6. Distinct de cele prezentate mai sus, Curtea constată că, în ceea ce priveşte celelalte aspecte prezentate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, acestea sunt, în principal, probleme ce ţin de aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor legale aplicabile în timp şi în mod concret speţei deduse judecăţii.
    Prin urmare, neidentificându-se niciun viciu de neconstituţionalitate, rămâne ca instanţa de judecată să facă aplicarea în concret a dispoziţiilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 la cauza dedusă judecăţii, având în vedere atât prevederile legale naţionale, cât şi pe cele europene, în materie.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială "Koket" - S.R.L. din comuna Moara Grecilor, judeţul Vaslui, în Dosarul nr. 954/45/2012 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                                Ioniţa Cochinţu

                                        -------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice