Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 338 din 28 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86^3 alin. 1 lit. a) si b) din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 734 din 12 august 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86^3 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal, excepţie ridicatã de Ion Cucu în Dosarul nr. 1.679/P/2004 al Tribunalului Vrancea - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondatã, întrucât apreciazã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.679/P/2004, Tribunalul Vrancea - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86^3 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal, excepţie ridicatã de Ion Cucu în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textul de lege criticat "îngrãdeşte dreptul la muncã al persoanei, cât şi alegerea liberã a profesiei", ceea ce încalcã dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie. Se susţine, totodatã, cã dispoziţiile art. 86^3 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal "îngrãdesc buna aplicare a principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri", fiind nesocotite astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, precum şi faptul cã "îngrãdesc dreptul garantat al cetãţeanului la liberã circulaţie în ţarã şi în strãinãtate, drept prevãzut de art. 25 din Constituţie".
Tribunalul Vrancea - Secţia penalã, exprimându-şi opinia asupra excepţiei, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86^3 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal, faţã de art. 16, art. 25 şi art. 41 alin. (1) din Constituţie, este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate nu îngrãdesc dreptul condamnatului la muncã şi, cu atât mai mult, dreptul de a-şi alege singur profesia, meseria sau ocupaţia. Aceleaşi dispoziţii legale criticate sunt considerate a fi conforme prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât nu creeazã nici privilegii, nici discriminãri, neîncãlcând vreunul dintre criteriile egalitãţii în drepturi, enumerate de art. 4 din Constituţie. De asemenea, se aratã cã textul de lege criticat nu contravine nici dispoziţiilor constituţionale ale art. 25, deoarece dreptul la liberã circulaţie nu este absolut, ci trebuie sã se desfãşoare potrivit unor reguli, cu respectarea unor condiţii stabilite de lege.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens aratã cã nu poate fi reţinutã critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86^3 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal faţã de art. 16 din Constituţie, deoarece textele legale criticate nu instituie privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare şi se aplicã în mod egal tuturor pãrţilor procesului penal. Se aratã, totodatã, cã nu poate fi reţinutã critica în raport cu prevederile art. 25 din Constituţie, deoarece instituirea unor obligaţii în sarcina condamnaţilor reprezintã restrângeri ale exerciţiului dreptului la liberã circulaţie, în deplinã concordanţã cu prevederile art. 53 din Legea fundamentalã. De asemenea, se apreciazã cã dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie, invocate în motivarea excepţiei, nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 86^3 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal, având urmãtorul cuprins: "Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie sã se supunã urmãtoarelor mãsuri de supraveghere:
a) sã se prezinte, la datele fixate, la judecãtorul desemnat cu supravegherea lui sau la alte organe stabilite de instanţã;
b) sã anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţã sau locuinţã şi orice deplasare care depãşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea."
Aceste prevederi legale încalcã, în opinia autorului excepţiei, dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 25 şi art. 41 alin. (1) din Constituţie, având urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.ş;
- Art. 25: "(1) Dreptul la liberã circulaţie, în ţarã şi în strãinãtate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitãrii acestui drept.
(2) Fiecãrui cetãţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţarã, de a emigra, precum şi de a reveni în ţarã.";
- Art. 41 alin. (1): "Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceste critici nu pot fi reţinute. Legiuitorul a reglementat posibilitatea pentru instanţa de judecatã de a dispune, motivat, ca pedeapsa sã se execute în alt mod decât cel care este propriu naturii acesteia, iar dacã sunt îndeplinite anumite condiţii prevãzute de lege sã dispunã suspendarea executãrii pedepsei sub supraveghere. Acest mijloc de individualizare a pedepsei închisorii constã în suspendarea executãrii pedepsei pe o anumitã perioadã de timp denumitã termen de încercare, pe durata cãruia condamnatul este supus unor mãsuri de supraveghere şi cerinţei de a respecta obligaţiile stabilite de instanţa de judecatã. Mãsurile de supraveghere care se iau faţã de condamnat pe durata termenului de încercare sunt menite sã asigure un control permanent asupra conduitei acestuia. Dacã cel condamnat nu îndeplineşte mãsurile de supraveghere prevãzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţã, aceasta poate sã revoce suspendarea executãrii pedepsei, dispunând executarea în întregime a pedepsei, sau sã prelungeascã termenul de încercare cu cel mult 3 ani.
Prin dispoziţiile art 86^3 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal s-au reglementat mãsurile de supraveghere la care trebuie sã se supunã condamnatul pe durata termenului de încercare, şi anume aceea de a se prezenta, la datele fixate, la judecãtorul desemnat cu supravegherea lui sau la alte organe stabilite de instanţã, precum şi aceea de a anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţã sau locuinţã şi orice deplasare care depãşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea.
Stabilirea în acest mod a obligaţiilor condamnatului nu este de naturã sã aducã atingere prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece nu implicã un tratament juridic diferenţiat faţã de persoane aflate în aceeaşi situaţie juridicã.
Este neîntemeiatã şi critica formulatã în raport de prevederile art. 25 din Legea fundamentalã, întrucât dispoziţiile legale ce fac obiectul excepţiei nu aduc nici o atingere dreptului la liberã circulaţie, care vizeazã libertatea de mişcare a cetãţeanului. Acest drept nu este absolut, ci el trebuie sã se desfãşoare potrivit unor reguli, cu respectarea şi îndeplinirea unor condiţii stabilite de lege. Astfel de condiţii sunt şi cele prevãzute de art. 86^3 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal, care trebuie respectate de condamnat.
În ceea ce priveşte susţinerea cã textul de lege criticat încalcã prevederile art. 41 alin. (1) din Constituţie, se constatã cã şi aceasta este neîntemeiatã. Prevederile art. 86^3 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal nu îngrãdesc dreptul la muncã al condamnatului şi, cu atât mai puţin, dreptul de a-şi alege profesia, meseria sau ocupaţia. De asemenea, se constatã cã alegerea profesiei, meseriei sau ocupaţiei de cãtre condamnat trebuie sã se facã în aşa fel încât acesta sã respecte mãsurile de supraveghere dispuse de instanţã.
Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86^3 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal, excepţie ridicatã de Ion Cucu în Dosarul nr. 1.679/P/2004 al Tribunalului Vrancea - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în Şedinţa publicã din data de 28 iunie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
