Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 338 din 16 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 946 din 15 octombrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Liviu Dragu, Aurel Dumitrescu şi Iosif Damian în dosarele nr. 1.726/CAS/2004, nr. 1.727/CAS/2004 şi nr. 1.656/CAS/2004 ale Tribunalului Caraş-Severin.
La apelul nominal se prezintã Liviu Dragu, lipsind ceilalţi autori ai excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi partea Casa Judeţeanã de Pensii Caraş-Severin, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 323D/2004 şi nr. 324D/2004 la Dosarul nr. 322D/2004, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în cele trei dosare este identic.
Autorul excepţiei şi reprezentantul Ministerului Public nu se opun, apreciind ca fiind întrunite condiţiile conexãrii. În consecinţã, în temeiul art. 164 din Codul de procedurã civilã şi al <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea dispune conexarea dosarelor anterior menţionate, pentru o mai bunã administrare a justiţiei.
Cauza fiind în stare de judecatã, autorul excepţiei solicitã admiterea criticii de neconstituţionalitate, arãtând cã indemnizaţia de consilier local nu poate fi asimilatã cu un salariu lunar, obţinut din raporturi de muncã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, susţinând cã textul de lege criticat a mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin <>Decizia nr. 282/2004 , Curtea respingând excepţia cu un atare obiect. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a schimba jurisprudenţa Curţii, se opineazã în sensul menţinerii soluţiei pronunţate în prealabil.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 10 mai 2004, pronunţate în dosarele nr. 1.726/CAS/2004, nr. 1.727/CAS/2004, respectiv nr. 1.656/CAS/2004, Tribunalul Caraş-Severin a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 , excepţie ridicatã de Liviu Dragu, Aurel Dumitrescu şi Iosif Damian.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii aratã cã din anul 2001 sunt pensionari de invaliditate gradul II. Între timp au fost aleşi consilieri în cadrul consiliului comunal, iar Casa Judeţeanã de Pensii CaraşSeverin, prin decizie, a dispus încetarea plãţii pensiei, considerând cã aceştia au dobândit calitatea de asigurat prin efectul legii, în sensul prevederilor <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 . Or, includerea în categoria asiguraţilor, prevãzutã de acest text de lege a consilierilor comunali, constituie "o gravã eroare de interpretare a legii", deoarece calitatea de consilier comunal nu poate fi asimilatã cu celelalte funcţii elective sau cu cea a persoanelor numite în cadrul autoritãţilor executive, legislative ori judecãtoreşti. Consilierul comunal nu are o activitate permanentã şi nu realizeazã venituri nici la nivelul salariului minim pe economie. Prin urmare, autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, republicatã, care privesc egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi dreptul la pensie.
Tribunalul Caraş-Severin apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, deoarece un consilier local nu poate fi asimilat cu un salariat, un funcţionar public, un angajat cu contract civil, un primar, un viceprimar sau cu un parlamentar, persoane care beneficiazã de o indemnizaţie, stabilitã prin lege, lunarã şi permanentã pe durata contractului de muncã sau a mandatului.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã beneficiul asigurãrii de drept în sistemul public de asigurãri sociale a persoanelor cu funcţii elective este instituit cu caracter general, având ca temei faptul obiectiv cã activitatea desfãşuratã de persoanele alese de cetãţeni pentru a-i reprezenta constituie neîndoielnic o activitate de interes public. Or, Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant cã violarea principiului fundamental al egalitãţii în drepturi existã atunci când se aplicã tratament diferenţiat unor situaţii egale, fãrã o motivare obiectivã şi rezonabilã, sau dacã existã o disproporţie între scopul urmãrit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite, ceea ce nu poate fi reţinut în cazul de faţã. Dispoziţiile <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 nu aduc atingere nici dreptului la pensie sau altor drepturi de asigurãri sociale, întrucât stabilesc numai categoria persoanelor care, prin efectul legii, sunt asigurate obligatoriu în sistemul public de asigurãri sociale.
Avocatul Poporului aratã cã, din sesizarea pe care instanţa de judecatã a înaintat-o Curţii Constituţionale, nu rezultã textele constituţionale presupuse a fi încãlcate de <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 , excepţia fiind nemotivatã. În plus, situaţia autorului excepţiei, referitoare la încadrarea, în calitate de consilier local, în categoria persoanelor prevãzute de textul de lege criticat, ridicã o problemã de interpretare şi aplicare a reglementãrilor legale, de competenţa instanţei de judecatã, iar nu a celei de contencios constituţional.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate formulatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Aceste dispoziţii au urmãtorul conţinut:
"În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...]
II. persoanele care îşi desfãşoarã activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autoritãţii executive, legislative ori judecãtoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugãreşti, ale cãror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevãzute la pct. I;"
Potrivit susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate sunt contrare urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 16 alin. (1): Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 47 alin. (2): "Cetãţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenţã medicalã în unitãţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurãri sociale publice sau private, prevãzute de lege. Cetãţenii au dreptul şi la mãsuri de asistenţã socialã potrivit legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin <>Decizia nr. 282/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 5 august 2004, Curtea Constituţionalã respingând excepţia ca fiind neîntemeiatã. Cu acel prilej s-a reţinut cã "<>art. 5 din Legea nr. 19/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede persoanele care au calitatea de asigurat, în mod obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul public de pensii. Calitatea de asigurat înseamnã şi vocaţia la dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurãri sociale, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de vârstã, de stagiu de cotizare şi celelalte criterii prevãzute de lege. Totodatã, aceastã calitate presupune şi obligaţia de a plãti contribuţia legalã (cotizaţia) la fondul de asigurãri sociale. Aşadar, Curtea reţine cã acest text de lege nu reglementeazã înscrierea la pensie, plata acesteia ori încetarea plãţii, aşa cum în mod eronat susţin autorii excepţiei de neconstituţionalitate.
În cauza de faţã autorii excepţiei contestã încetarea plãţii pensiei, încetare care s-a dispus de cãtre casa de pensii, pentru motivul cã aceasta nu poate fi cumulatã cu veniturile realizate din altã sursã. Or, Curtea reţine cã situaţiile în care se permite cumulul pensiei cu alte venituri sunt prevãzute limitativ de dispoziţiile art. 94 din aceeaşi lege, în sensul cã «Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionalã, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmaşi orfani de ambii pãrinţi, pe perioada şcolarizãrii, pânã la vârstele prevãzute la art. 66 lit. a) şi b);
b) nevãzãtorii;
c) pensionarii pentru limitã de vârstã.»
Pe de altã parte, Curtea constatã cã, dacã un consilier, membru al unui consiliu local, desfãşoarã sau nu o activitate profesionalã, dacã, în raport şi cu veniturile realizate, trebuie considerat ca fiind asigurat în mod obligatoriu prin efectul legii şi dacã poate cumula pensia cu veniturile realizate din aceastã activitate constituie chestiuni de fapt, precum şi probleme de interpretare şi aplicare a legii. Interpretarea conţinutului unor norme juridice, ca fazã indispensabilã procesului de aplicare a legii, aparţine instanţelor judecãtoreşti. Aşadar, Curtea constatã cã, în cauza în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, numai instanţa judecãtoreascã poate sã stabileascã dacã pot fi asimilaţi persoanelor asigurate consilierii locali beneficiari ai unei pensii anticipate, anticipate parţial sau de invaliditate de gradul II, aceasta fiind singura competentã sã interpreteze dispoziţiile legale criticate, în special, precum şi celelalte dispoziţii ale <>Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în general."
Soluţia adoptatã în decizia sus-menţionatã, ca şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au apãrut împrejurãri noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi alin. (3), precum şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Liviu Dragu, Aurel Dumitrescu şi Iosif Damian în dosarele nr. 1.726/CAS/2004, nr. 1.727/CAS/2004 şi nr. 1.656/CAS/2004 ale Tribunalului Caraş-Severin.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 septembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
