Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 337 din 18 aprilie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 39, art. 49 alin. (1) si art. 50 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 16 mai 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Mihaela Cîrstea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39, art. 49 alin. (1) şi <>art. 50 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Astoria Ltd" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 474/C/R/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 ianuarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 474/C/R/2005, Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39, art. 49 alin. (1) şi <>art. 50 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Astoria Ltd" - S.R.L. din Braşov.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate, în baza cãrora toate actele întocmite de debitor sunt nule în condiţiile în care în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii judiciare acesta nu şi-a manifestat intenţia de reorganizare, contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 21. Astfel, deoarece administratorului debitorului îi este ridicat dreptul de administrare, acesta nu mai poate declara recurs împotriva sentinţei judecãtorului-sindic de respingere a contestaţiei debitorului şi deschidere a procedurii reorganizãrii judiciare, termenul de recurs fiind, potrivit <>art. 8 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 , de 10 zile de la comunicarea hotãrârii, dacã legea nu prevede altfel. De asemenea, autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate aduc atingere unor principii ale procedurii civile, precum "principiul aflãrii adevãrului, al exercitãrii drepturilor procesuale cu bunã-credinţã, al interesului în promovarea unei acţiuni sau exercitarea unei cãi de atac".
Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39, art. 49 alin. (1) şi <>art. 50 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.
Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 39: "În termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit art. 38 alin. (5) sau (7), debitorul este obligat sã depunã la dosarul cauzei actele şi informaţiile prevãzute la art. 33 alin. (1).";
- Art. 49 alin. (1): "În afarã de cazurile prevãzute de prezenta lege sau de cele autorizate de judecãtorul-sindic, toate actele, operaţiunile şi plãţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.";
- Art. 50 alin. (1): "Deschiderea procedurii ridicã debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea -, dacã acesta nu şi-a declarat, în condiţiile art. 33 alin. (1) lit. g) sau, dupã caz, ale art. 39, intenţia de reorganizare."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie.
În examinarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea reţine cã procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, în care se înscriu textele de lege criticate, se aplicã comercianţilor debitori care nu mai pot face faţã datoriilor, aflându-se în stare de insolvenţã.
Scopul acestei proceduri speciale îl constituie acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţã, fie prin reorganizarea activitãţii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pânã la stingerea pasivului, fie prin faliment, aşa cum prevede art. 2 din lege.
Procedura specialã instituitã prin lege asigurã apãrarea drepturilor legitime ale creditorilor, cât şi apãrarea interesului general al societãţii de reducere a riscului producerii unor dezechilibre în derularea activitãţii operatorilor economici.
Evident cã, în cadrul acestei proceduri, debitorul aflat în insolvenţã este supus unor restricţii, cum sunt şi cele cuprinse în textele de lege criticate, impuse de situaţia sa. Acestea sunt stabilite fãrã nici o discriminare, fiind aplicabile tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normelor respective.
În legãturã cu critica privind încãlcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, Curtea observã cã textele de lege ce fac obiectul excepţiei nu împiedicã accesul la justiţie al debitorului. Acesta, ca parte în proces, poate exercita toate drepturile procesuale, inclusiv cãile de atac împotriva hotãrârilor date de judecãtorul-sindic, iar pe parcursul procedurii reorganizãrii judiciare sau a falimentului, o serie de acte vor fi îndeplinite de administrator sau de lichidator, persoanã care rãspunde şi de respectarea intereselor legitime ale debitorului.
În acest sens Curtea s-a pronunţat prin mai multe decizii, între care <>Decizia nr. 65/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 9 martie 2005, şi <>Decizia nr. 462/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 24 octombrie 2005.
De asemenea, dispoziţiile <>art. 50 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea respingând în repetate rânduri excepţiile de neconstituţionalitate formulate cu privire la acest text. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 599/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.125 din 13 decembrie 2005, Curtea a stabilit cã "ridicarea dreptului de administrare nu intervine automat, ci pe baza hotãrârii judecãtorului-sindic, care va aprecia dacã aceastã mãsurã se impune pentru asigurarea unei mai bune administrãri a averii debitorului în scopul prevenirii unor noi pierderi, ce ar limita posibilitãţile de recuperare a creanţelor creditorilor. Aceastã mãsurã se datoreazã culpei administratorului debitorului, care nu a putut conduce activitatea în aşa fel încât sã nu devinã insolvabil, iar apoi nu a putut prezenta nici un fel de plan de reorganizare eficient pentru redresare şi pentru ieşirea din starea de insolvenţã. În asemenea cazuri, judecãtorul-sindic va numi un administrator, iar apoi un lichidator, persoanã fizicã ori societate comercialã de specialitate, care va rãspunde pentru conducerea activitãţii debitorului şi îndeplinirea tuturor actelor necesare pentru pãstrarea şi sporirea activului debitorului, în interesul atât al acestuia, cât şi al tuturor creditorilor".
În acest sens este şi jurisprudenţa CEDO. Prin Decizia privind admisibilitatea din Cauza Kaneas contra Greciei, 2004, Curtea de la Strasbourg a stabilit cã interdicţia impusã falitului de a-şi mai administra bunurile şi de a dispune de ele are drept scop plata creditorilor, urmãrind deci un scop legitim, conform interesului general, şi anume protecţia drepturilor altei persoane. O astfel de ingerinţã trebuie sã ţinã cont de un just echilibru între imperativele interesului general şi cele ale apãrãrii drepturilor fundamentale ale individului. Trebuie sã existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectul vizat. Controlând respectarea acestei exigenţe, Curtea recunoaşte statului o largã marjã de apreciere pentru a alege modalitãţile de aplicare, ca şi puterea de a aprecia dacã aceste consecinţe sunt legitime, în interesul general, în vederea atingerii obiectivului legii în discuţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39, art. 49 alin. (1) şi <>art. 50 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Astoria Ltd" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 474/C/R/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 aprilie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
