Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 334 din 16 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 si 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 937 din 13 octombrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 74 şi 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Vasilica I. Andrei în Dosarul nr. 731/2004 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã partea Casa Judeţeanã de Pensii Dâmboviţa, prin consilier juridic Mihaela Mihai, lipsind autoarea excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul pãrţii prezente susţine netemeinicia excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textele de lege criticate reprezintã concretizarea prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la pensie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 74 din Legea nr. 19/2000 ca fiind neîntemeiatã, susţinând cã textul de lege criticat nu conţine elemente de naturã a aduce atingere dreptului la pensie. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 187 din aceeaşi lege, se apreciazã cã, întrucât autorul excepţiei nu a motivat în ce manierã reglementarea legalã contravine Constituţiei, critica cu un atare obiect este inadmisibilã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 aprilie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 731/2004, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 74 din Legea nr. 19/2000 , excepţie ridicatã de Vasilica I. Andrei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 74 din Legea nr. 19/2000 încalcã dreptul fundamental la pensie, prevãzut de art. 47 din Constituţie, republicatã, anulându-i dreptul la pensia pentru agricultori, pentru care a muncit în C.A.P. timp de 25 de ani. De asemenea, considerã cã sunt neconstituţionale şi dispoziţiile art. 187 din aceeaşi lege, deoarece încalcã un principiu de bazã al dreptului comun, stabilind o obligaţie de despãgubire fãrã a fi doveditã existenţa faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu.
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilã apreciazã cã dispoziţiile <>art. 74 din Legea nr. 19/2000 sunt în deplin acord cu prevederile art. 47 din Constituţie, republicatã. În ceea ce priveşte critica <>art. 187 din Legea nr. 19/2000 , aceasta nu poate fi calificatã ca fiind excepţie de neconstituţionalitate, întrucât autorul invocã neconcordanţa textului de lege cu anumite norme de drept civil, iar nu cu prevederile Constituţiei.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
Guvernul aratã cã prevederile <>art. 74 din Legea nr. 19/2000 dau expresie obligaţiei statului, instituitã de art. 47 alin. (1) din Constituţie, republicatã, de a lua mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de naturã sã asigure cetãţenilor un nivel de trai decent. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate este consideratã ca fiind lipsitã de temei.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 74 din Legea nr. 19/2000 nu contravin în nici un mod prevederilor constituţionale invocate, ci, dimpotrivã, reprezintã o concretizare a acestora. Astfel, textul de lege criticat reglementeazã o mãsurã suplimentarã de protecţie socialã, respectiv posibilitatea soţului supravieţuitor, care are drept de pensie de urmaş dupã soţul decedat, de a opta pentru pensia mai avantajoasã în situaţia în care beneficiazã şi de pensie proprie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate formulatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, conform încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile <>art. 74 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificãrile ulterioare. Aceste dispoziţii au urmãtorul conţinut: "Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş dupã soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasã pensie."
În opinia autorului excepţiei dispoziţiile <>art. 74 din Legea nr. 19/2000 sunt contrare prevederilor art. 47 din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora: "(1) Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de naturã sã asigure cetãţenilor un nivel de trei decent.
(2) Cetãţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenţã medicalã în unitãţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurãri sociale publice sau private, prevãzute de lege. Cetãţenii au dreptul şi la mãsuri de asistenţã socialã, potrivit legii."
Autorul excepţiei a criticat pentru neconstituţionalitate şi dispoziţiile art. 187 din aceeaşi lege, fãrã a indica prevederea constituţionalã cãreia ar contraveni. Instanţa judecãtoreascã a considerat cã aceastã criticã nu reprezintã o excepţie de neconstituţionalitate, ci, eventual, o apãrare de fond, dar nu a respins excepţia, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã. În aceastã situaţie, Curtea se va pronunţa şi cu privire la critica de neconstituţionalitate a acestui text de lege, care prevede cã: "(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurãri sociale se recupereazã de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani.
(2) În cazul prestaţiilor de asigurãri sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevãzute la alin. (1) se efectueazã de cãtre angajator sau, dupã caz, de instituţia care efectueazã plata drepturilor de asigurãri sociale.
(3) Casele teritoriale de pensii recupereazã sumele plãtite necuvenit de la plãtitorii prevãzuţi la alin. (2).
(4) Sumele plãtite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recupereazã de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu. [...]"
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã constatã cã dispoziţiile art. 47 din Constituţie, republicatã, prevãd dreptul cetãţenilor la pensie, alãturi de alte forme de asigurãri sociale, publice sau private, prevãzute de legi. Prin urmare, condiţiile concrete de exercitare şi conţinutul dreptului la pensie se stabilesc prin lege. În cadrul sistemului public de pensii exercitarea dreptului la pensie se poate face numai în privinţa unui singur tip de pensie, iar nu prin cumularea mai multor tipuri.
Curtea constatã cã <>art. 74 din Legea nr. 19/2000 nu aduce atingere dreptului constituţional la pensie şi nu restrânge exercitarea acestuia, ci conţine o reglementare favorabilã persoanei care, potrivit legii, are vocaţie la douã tipuri de pensii, unul pe baza dreptului subiectiv pentru propria sa contribuţie la fondurile de asigurãri sociale şi unul prin subrogare parţialã în drepturile soţului decedat. Persoana respectivã are dreptul sã opteze pentru tipul de pensie al cãrui cuantum este mai avantajos. Aşadar, dreptul propriu la pensie nu se stinge, ci se înlocuieşte printr-un drept, care are aceeaşi naturã juridicã, dar este mai avantajos.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 187 din Legea nr. 19/2000 , Curtea apreciazã cã acestea nu contravin nici unei prevederi constituţionale, ci, dimpotrivã, se întemeiazã pe îndatorirea prevãzutã de art. 57 din Constituţie, republicatã, potrivit cãreia drepturile şi libertãţile trebuie exercitate cu bunã-credinţã şi fãrã sã se încalce drepturile şi libertãţile altora. Obligaţia de restituire a drepturilor de asigurãri sociale încasate necuvenit nu se întemeiazã pe regulile rãspunderii civile delictuale, ci pe normele de drept comun referitoare la îmbogãţirea fãrã justã cauzã, cuprinse în art. 992 şi urmãtoarele din Codul civil.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d), al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 74 şi 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Vasilica I. Andrei în Dosarul nr. 731/2004 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 septembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
