Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 331 din 18 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 199 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 7 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Giulio Costel Nedelcu în Dosarul nr. 4.420/121/2007 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã de contencios administrativ şi fiscal şi de Niculina Ancuţa Sandu în Dosarul nr. 4.477/103/2007 al Tribunalului Neamţ - Secţia penalã.
La apelul nominal rãspunde, pentru autoarea Niculina Ancuţa Sandu, apãrãtorul ales, cu delegaţie la dosar. Se constatã lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
La Dosarul nr. 113D/2007, autorul excepţiei Giulio Costel Nedelcu a depus concluzii scrise în completarea motivelor invocate în faţa instanţei de drept comun.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.854D/2007 şi nr. 1.331D/2007 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Apãrãtorul ales, prezent la dezbateri, lasã la aprecierea Curţii conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.854D/2007 la Dosarul nr. 1.331D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Autoarea excepţiei Niculina Ancuţa Sandu, prin avocat, solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece persoana amendatã de procuror nu se poate plânge împotriva mãsurii în faţa unui judecãtor.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 17 august 2007 şi 29 noiembrie 2007, pronunţate în dosarele nr. 4.420/121/2007 şi nr. 4.477/103/2007, Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Neamţ Secţia penalã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 199 din Codul de procedurã penalã şi, respectiv, art. 199 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã, în dosarele de mai sus, de Giulio Costel Nedelcu şi Niculina Ancuţa Sandu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la România ca stat de drept, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la liberul acces la justiţie coroborat cu art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 referitoare la Înfãptuirea justiţiei, ale art. 126 alin. (1) şi (6) referitoare la realizarea justiţiei prin instanţele judecãtoreşti stabilite de lege şi la controlul judecãtoresc al actelor administrative, ale art. 129 referitoare la Folosirea cãilor de atac şi ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiul imparţialitãţii şi controlului ierarhic ce guverneazã activitatea procurorilor.
Astfel, potrivit textului legal criticat, persoana amendatã poate contesta, în speţã, sancţiunea numai în faţa procurorului care a aplicat-o. Or, o asemenea situaţie contravine principiului controlului ierarhic şi îngrãdeşte dreptul persoanei interesate de a se adresa unui judecãtor, care, potrivit Constituţiei, este singurul competent sã înfãptuiascã justiţia.
De asemenea, este afectat şi principiul egalitãţii în faţa legii, deoarece persoana amendatã, deşi în aceeaşi situaţie juridicã, nu beneficiazã de acelaşi tratament ca alte persoane sancţionate fie cu amenzi judiciare, fie cu amenzi administrative.
Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã de contencios administrativ şi fiscal opineazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în mãsura în care legalitatea actului administrativ (amenda judiciarã aplicatã de procuror prin ordonanţã) poate fi examinatã în cadrul contenciosului administrativ.
Tribunalul Neamţ - Secţia penalã opineazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul României considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, persoana amendatã având la dispoziţie o serie de mijloace prevãzute în Codul de procedurã penalã de a se adresa judecãtorului, fãcând trimitere în acest sens la art. 275, art. 362 alin. 1 lit. f), <>art. 385^2, precum şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 486/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998. Guvernul mai considerã cã amenda judiciarã, ca amendã administrativã atipicã, imperfectã, nu este exceptatã, potrivit <>art. 5 din Legea nr. 554/2004 , de la controlul contenciosului administrativ.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, deoarece persoana amendatã poate cere doar scutirea de amendã ori reducerea acesteia, fãrã a putea solicita sã se examineze ordonanţa prin care s-a dispus amenda şi, eventual, sã se revinã asupra acesteia. O asemenea reglementare este diferitã de regulile procedural civile care, potrivit art. 108^5 din Codul de procedurã civilã, stabilesc dreptul persoanei interesate de a formula o cerere de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a amenzii, aceasta fiind soluţionatã de instanţa de judecatã sau de preşedintele instanţei.
Mai mult, persoana interesatã nu are posibilitatea a contesta în faţa instanţei de judecatã ordonanţa dispusã de procuror, ceea ce contravine dreptului persoanei interesate de a beneficia de toate garanţiile care condiţioneazã dreptul la un proces echitabil.
De asemenea, în opinia Avocatului Poporului, stabilirea amenzii judiciare de cãtre procuror nu poate fi contestatã nici pe calea controlului ierarhic, ceea ce contravine prevederilor art. 131 alin. (1) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 199 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã Procedura privitoare la amenda judiciarã, care au urmãtorul conţinut:
"Amenda se aplicã de organul de urmãrire penalã, prin ordonanţã, iar de instanţa de judecatã, prin încheiere.
Persoana amendatã poate cere scutirea de amendã sau reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanţei ori a încheierii de amendare.
Dacã persoana amendatã justificã de ce nu a putut îndeplini obligaţia sa, organul de urmãrire penalã sau instanţa de judecatã, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de redactarea deficitarã a dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedurã penalã. Astfel, prevederile legale criticate nu prevãd in termins posibilitatea persoanei interesate de a contesta în faţa unui judecãtor ordonanţa procurorului prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare. Aşa fiind, nu poate fi primitã susţinerea autorilor excepţiei din perspectiva unei omisiuni legislative, deoarece, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã nu poate modifica sau completa prevederile legale supuse controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Giulio Costel Nedelcu în Dosarul nr. 4.420/121/2007 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã de contencios administrativ şi fiscal şi de Niculina Ancuţa Sandu în Dosarul nr. 4.477/103/2007 al Tribunalului Neamţ - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 martie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
