Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 33 din 25 ianuarie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 674 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 33 din 25 ianuarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 674 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 24 februarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Metro Cash & Carry România" - S.R.L. din Otopeni în Dosarul nr. 9.871/2003 al Judecãtoriei Piteşti.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, reprezentat prin avocat, şi partea Gabriel Grosu, prin mandatar Tache Grosu, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul pãrţii Gabriel Grosu solicitã amânarea cauzei în vederea pregãtirii apãrãrii.
Atât avocatul autorului excepţiei, cât şi reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea cererii de amânare.
Curtea, deliberând asupra cererii formulate, având în vedere dispoziţiile <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, respinge cererea de amânare.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Avocatul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, apreciind cã prin textul de lege criticat posesorul tinde sã restabileascã situaţia de fapt anterioarã, fãrã a se analiza existenţa vreunui drept real asupra bunului. De asemenea, aratã cã pe calea acţiunii posesorii se analizeazã numai aparenţa de drept, prin rezervarea fondului dreptului care poate fi dezbãtut exclusiv în cadrul acţiunii petitorii, ceea ce duce la prevalenţa unei situaţii de fapt în raport cu situaţia de drept, concretizatã în dreptul de proprietate. Astfel, textul de lege criticat asigurã protecţia posesiei în detrimentul titularului dreptului de proprietate, care nu-şi poate exhiba titlul decât printr-o acţiune separatã, ulterioarã admiterii acţiunii posesorii. În aceastã situaţie, avocatul autorului excepţiei considerã necesarã rescrierea dispoziţiei legale, astfel încât aceasta sã garanteze dreptul de proprietate al titularului.
Reprezentantul pãrţii prezente solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului de proprietate, întrucât admiterea acţiunii posesorii nu are drept consecinţã juridicã lipsirea de efecte a titlului de proprietate, ci doar amânarea temporarã, sub aspectul posesiei, a valorificãrii dreptului. Pe de altã parte, împotriva terţului care exercitã posesia fãrã acordul proprietarului, acesta din urmã poate exercitã acţiunea în revendicare, apãrându-şi în aceastã manierã dreptul.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 octombrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 9.871/2003, Judecãtoria Piteşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Metro Cash & Carry România" - S.R.L. din Otopeni într-o cauzã ce are ca obiect o acţiune posesorie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2). În acest sens aratã cã acţiunea posesorie, atâta timp cât poate fi exercitatã fãrã distincţie, împotriva oricãrui terţ, inclusiv a titularului dreptului de proprietate, înfrânge principiul garantãrii proprietãţii, întrucât creeazã posibilitatea consacrãrii preeminenţei unei stãri de fapt - posesia, chiar şi împotriva adevãratului proprietar. Ca atare, ceea ce se impune este modificarea art. 674 din Codul de procedurã civilã, ca efect al constatãrii neconstituţionalitãţii sale, astfel încât protecţia posesiei sã fie posibilã, cu excepţia cazului în care pârâtul este titular al dreptului de proprietate, actuala reglementare lipsind de conţinut principiul constituţional al garantãrii proprietãţii.
Judecãtoria Piteşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, în acest sens invocând <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 19/2002 .
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, apreciazã cã textul legal criticat trebuie privit în contextul întregii reglementãri a acţiunilor posesorii, ce constituie o reglementare de tradiţie, conceputã de legiuitor ca o modalitate realã de protecţie a drepturilor consacrate constituţional, a drepturilor procesuale ale pãrţilor şi nicidecum ca un mijloc de îngrãdire a acestora. În acest context aratã cã acţiunea posesorie constituie o expresie clarã a înfãptuirii justiţiei, cu respectarea prerogativelor dreptului de proprietate.
De altfel, procedura acţiunilor posesorii, ca şi procedura de judecatã în ansamblul sãu, se întemeiazã pe prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", lãsând astfel la latitudinea legiuitorului dreptul de a reglementa în aceste domenii. În susţinerea acestui punct de vedere invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume deciziile nr. 19/2002, respectiv nr. 268/2003.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens considerã ca fiind lipsitã de temei critica de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile legale care stabilesc condiţiile de exercitare a acţiunilor posesorii nu încalcã sub nici un aspect prevederile constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate. În susţinerea acestui punct de vedere Avocatul Poporului invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume deciziile nr. 19/2002, respectiv nr. 268/2003.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 674 din Codul de procedurã civilã, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
"Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai dacã:
1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare;
2. reclamantul dovedeşte cã, înainte de aceastã datã, el a posedat cel puţin un an;
3. posesiunea lui întruneşte condiţiile cerute de art. 1846 şi 1847 din Codul civil.
În cazul când deposedarea sau tulburarea s-a fãcut prin violenţã, reclamantul este scutit de a face dovada cerutã la punctele 2 şi 3 din acest articol.
Cererile posesorii se judecã de urgenţã şi cu precãdere.
Întâmpinarea nu este obligatorie."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2). Din examinarea notelor scrise ale autorului excepţiei se constatã cã prevederile constituţionale pretins a fi încãlcate sunt, de fapt, cele ale art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi din Constituţie, prevederi care au urmãtoarea redactare:
"(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 674 din Codul de procedurã civilã au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 19/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 18 aprilie 2002, <>Decizia nr. 268/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 29 iulie 2003, precum şi prin <>Decizia nr. 528 din 25 noiembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 19 ianuarie 2005, Curtea Constituţionalã a respins, ca neîntemeiate, excepţii de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, statuând cã dispoziţiile art. 674 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale.
Astfel, prin <>Decizia nr. 528/2004 Curtea a constatat cã acţiunile posesorii - în complângere şi în reintegrare - reglementate de art. 674-676 din Codul de procedurã civilã sunt acele acţiuni în justiţie prin care posesorul tinde sã restabileascã situaţia de fapt existentã anterior tulburãrii sau deposedãrii, fãrã a se pune în discuţie existenţa dreptului de proprietate sau a unui alt drept real asupra bunului. În acest context, justificarea acţiunilor posesorii rezidã în interesul de a reprima orice acte de tulburare a posesiunii ori de deposedare şi de a menţine o stare de fapt preexistentã, independent de sorgintea juridicã a acesteia. Raţiunea consacrãrii acţiunilor posesorii, ca şi perenitatea lor, constã în aceea cã, de regulã, posesia, ca situaţie de fapt, dã expresie dreptului de proprietate sau altui drept real a cãrui prerogativã o constituie.
Sub acest aspect, titularii acestor acţiuni sunt dispensaţi de obligaţia, deosebit de dificilã, de a face dovada dreptului de proprietate ori a altui drept real, pentru a-şi demonstra calitatea procesualã activã în promovarea unor asemenea acţiuni. Pentru raţiuni de ordin pragmatic, constând în asigurarea celeritãţii soluţionãrii litigiilor cu un atare obiect şi evitarea situaţiilor conflictuale prelungite, legiuitorul a înţeles ca în aceastã materie, derogatorie de la dreptul comun, sã restrângã obiectul probaţiunii exclusiv la existenţa posesiei ca stare de fapt, fãrã a se pune problema dovedirii titlului, ce ar fi presupus o veritabilã "probatio diabolica". În ipoteza în care exercitarea posesiei de cãtre altã persoanã decât proprietarul este legitimatã de existenţa unui drept real în patrimoniul posesorului, orice acţiune a titularului dreptului de proprietate de naturã sã împiedice exercitarea respectivei posesii se converteşte într-un abuz de drept, posesorul fiind îndreptãţit sã se apere pe calea acţiunii posesorii, fãrã a se putea susţine cã pe aceastã cale s-ar consacra preeminenţa unei stãri de fapt împotriva adevãratului proprietar, aşa cum pretinde autorul excepţiei.
Existã însã şi cazuri în care posesia asupra unui lucru nu îşi are temeiul în vreun drept real asupra bunului. Apãrarea posesiei ca stare de fapt se impune şi în aceste situaţii, întrucât neglijenţa titularului dreptului de proprietate sau a altui drept real face sã se creeze o aparenţã de drept în favoarea posesorului care, potrivit art. 1854 din Codul civil, "este presupus cã posedã pentru sine, sub nume de proprietar, dacã nu este probat cã a început a poseda pentru altul". Abia dupã încetarea tulburãrii autorul acesteia se va putea adresa justiţiei spre a-şi demonstra drepturile în baza cãrora s-a socotit îndreptãţit sã îşi însuşeascã în fapt bunul imobil în litigiu.
Deoarece în speţã nu au fost invocate elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Metro Cash & Carry România" - S.R.L. din Otopeni în Dosarul nr. 9.871/2003 al Judecãtoriei Piteşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 ianuarie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

---------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016