Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 33 din 24 ianuarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (1) raportat la art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 162 din 12 martie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) raportat la art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementãrilor cu legislaţia europeanã privind protecţia consumatorilor, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Saralex Grup" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.052/211/2009 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 119D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 decembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 23.052/211/2009, Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) raportat la art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementãrilor cu legislaţia europeanã privind protecţia consumatorilor, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Saralex Grup" - S.R.L. din Bucureşti cu ocazia soluţionãrii recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 2.478/2010 pronunţate de Judecãtoria Cluj-Napoca prin care s-a respins plângerea formulatã împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevãzute de art. 15 alin. (1) raportat la art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 363/2007.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile criticate încalcã dreptul la un proces echitabil al prezumtivului contravenient, întrucât lasã la latitudinea judecãtorului creionarea post factum a normei juridice pe care ar fi trebuit sã o respecte pentru a nu fi sancţionat, în condiţiile lipsei unor norme legale precise şi cunoscute în prealabil. De asemenea, normele criticate sunt o înşiruire nesfârşitã de noţiuni vagi, ce "lasã orice agent economic complet la discreţia autoritãţilor administrative care vor interpreta întotdeauna dupã bunul plac aceste noţiuni elastice".
Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia este neîntemeiatã, sens în care aratã cã reglementarea cuprinsã în titlul III al Legii nr. 363/2007 este în acord cu reglementãrile comunitare, necontravenind dispoziţiilor constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, aratã cã legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţile de exercitare a drepturilor procedurale, fãrã ca prin aceasta sã fie încãlcate dispoziţiile constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (1) raportat la art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementãrilor cu legislaţia europeanã privind protecţia consumatorilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, astfel cum a fost modificatã prin articolul unic al Legii nr. 130/2010 pentru modificarea art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte de comercializare în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementãrilor cu legislaţia europeanã privind protecţia consumatorilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 2 iulie 2010.
Textele criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 6 alin. (1) lit. a): "(1) O practicã comercialã este consideratã ca fiind acţiune înşelãtoare dacã aceasta conţine informaţii false sau, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generalã, induce în eroare sau este susceptibilã sã inducã în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determinã, fie este susceptibilã a-l determina pe consumator sã ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacã informaţiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre urmãtoarele elemente:
a) existenţa sau natura produsului;";
- Art. 15 alin. (1): "(1) Utilizarea de cãtre comercianţi a unor practici comerciale incorecte, astfel cum au fost definite la cap. II, este interzisã, constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 5.000 lei la 50.000 lei."
Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 - privind dreptul la un proces echitabil - şi art. 7 - "Nicio pedeapsã fãrã lege" - din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Prevederile cap. II din Legea nr. 363/2007 se referã la practicile comerciale incorecte, care sunt, în special, practicile comerciale înşelãtoare şi practicile comerciale agresive, iar art. 6, la care face trimitere autoarea excepţiei, este cuprins în aceastã secţiune şi reglementeazã practicile comerciale înşelãtoare, pe care le defineşte, stabilind în ce constã şi când o practicã comercialã este consideratã înşelãtoare. Curtea observã totodatã cã textul de lege considerat de autoarea excepţiei ca fiind neconstituţional, respectiv art. 15 alin. (1) din Legea nr. 363/2007, sancţioneazã utilizarea de cãtre comercianţi a acestor practici comerciale incorecte, astfel cum au fost ele definite la cap. II, respectiv prin art. 6 alin. (1) din lege, calificând aceastã utilizare drept contravenţie.
În ceea ce priveşte critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea nu poate reţine cã textul prin care se instituie o sancţiune (amenda variind într-un cuantum de la 5.000 lei la 50.000 lei) ar încãlca art. 21 alin. (3) din Constituţie, întrucât prin calificarea utilizãrii acestor practici drept contravenţie şi sancţionarea acesteia cu amendã nu aşeazã pãrţile (organ constatator - contravenient) pe poziţii inegale, fiecare având posibilitatea sã producã orice probã consideratã pertinentã, şi nu se impieteazã asupra termenului de soluţionare a cauzei.
Din motivarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate se desprinde mai degrabã concluzia cã aceasta este nemulţumitã de caracterul vag şi imprecis al dispoziţiilor cuprinse în art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 363/2007 şi care "lasã orice agent economic complet la discreţia autoritãţilor administrative care vor interpreta întotdeauna dupã bunul plac aceste noţiuni elastice".
Neconstituţionalitatea prevederilor art. 15 alin. (1), prin raportare la prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) din lege, este dedusã de autoarea excepţiei din faptul cã acest text lasã la latitudinea judecãtorului plângerii contravenţionale creionarea post factum a normei juridice pe care ar fi trebuit sã o respecte contravenientul pentru a nu fi sancţionat drastic, în condiţiile lipsei unor norme legale precise şi cunoscute în prealabil.
Sub acest aspect, însã, Curtea nu poate reţine încãlcarea de cãtre art. 15 alin. (1) din lege a art. 21 alin. (3) din Constituţie doar pentru faptul cã sancţiunea prevãzutã de acest text s-ar baza, în opinia autoarei, pe un text imprecis. O eventualã neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) nu ar putea fi invocatã decât cel mult sub aspectul cuantumului amenzii şi nu pe aspectul modalitãţilor sub care fapta consideratã contravenţie ar putea fi sãvârşitã.
Aşadar, critica, potrivit cãreia prevederile criticate încalcã dreptul la un proces echitabil, nu subzistã; acestea nu conţin norme care sã împiedice dreptul pãrţilor de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil, pãrţile beneficiind de toate garanţiile procesuale, inclusiv de faptul cã se poate formula plângere împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, chiar dacã acesta se bucurã de prezumţia de legalitate.
În ceea ce priveşte încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 alin. (2) prin raportare la art. 6 paragraful 1 şi art. 7 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, critica nu poate fi primitã. O eventualã neconcordanţã între norma de drept material care priveşte drepturile fundamentale ale omului şi normele din pactele şi tratatele la care România este parte nu poate fi sancţionatã decât de instanţa de judecatã, care va da prioritate acestora din urmã, dacã, desigur, conţin dispoziţii mai favorabile.
De altfel, în sensul celor mai sus arãtate, Curtea s-a mai pronunţat într-o cauzã în care criticile de neconstituţionalitate vizau aceleaşi aspecte ca şi în cea de faţã, în acest sens fiind Decizia nr. 998 din 14 iulie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 16 septembrie 2011, prin care Curtea a constatat cã prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 363/2007 sunt constituţionale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) raportat la art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementãrilor cu legislaţia europeanã privind protecţia consumatorilor, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Saralex Grup" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.052/211/2009 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 ianuarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
