Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. 3 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Mihaela Carmen Ionicã în Dosarul nr. 1.116/2004 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti.
La apelul nominal rãspunde partea Marian Corin Ionicã, lipsind autoarea excepţiei şi partea Primãriei Sectorului 3 Bucureşti - Autoritatea Tutelarã, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Partea prezentã considerã excepţia de neconstituţionalitate neîntemeiatã şi solicitã respingerea ei ca atare.
De asemenea, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, susţinând cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale referitoare la protecţia copiilor şi a tinerilor, întrucât nu limiteazã stabilirea cuantumului pensiei la întreţinere la veniturile din muncã ale debitorului obligaţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 martie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.116/2004, Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. 3 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Mihaela Carmen Ionicã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea apreciazã cã dispoziţiile Codului familiei referitoare la obligaţia de întreţinere ar trebui sã ţinã seama de realitãţile actuale, când veniturile unui pãrinte pot fi obţinute atât din raporturi de muncã, cât şi dintr-o mulţime de alte surse, precum chirii, dividende, exploatarea unor drepturi de proprietate intelectualã sau industrialã etc. Astfel, dreptul copiilor la o viaţã normalã, la educaţie, la informaţie, în mãsura în care presupune efectuarea de cheltuieli, este restrâns în mod nejustificat dacã obligaţia de întreţinere ce incumbã pãrinţilor este limitatã la un procent din venitul din muncã al acestora, în condiţiile în care acesta nu existã sau este foarte redus, însã existã venituri din alte surse.
Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti considerã cã susţinerile autoarei excepţiei nu sunt întemeiate, deoarece art. 94 alin. 3 din Codul familiei constituie o normã cu caracter special, aplicabilã numai în ipoteza în care pãrintele nu realizeazã şi alte venituri, în afara acelora obţinute prin muncã. Altfel, sunt aplicabile prevederile art. 94 alin. 1 din Codul familiei care conţin reglementarea generalã privind obligaţia de întreţinere, potrivit cãreia întreţinerea este datoratã proporţional cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmeazã a o plãti. Prin urmare, ori de câte ori debitorul obligaţiei de întreţinere realizeazã venituri care nu reprezintã câştiguri în muncã, acestea vor fi avute în vedere de cãtre instanţele judecãtoreşti pentru stabilirea pensiei de întreţinere, fãrã a se ţine însã seama de plafoanele prevãzute de art. 94 alin. 3 din Codul familiei, aplicabile în exclusivitate ipotezei în care pãrintele realizeazã numai câştiguri din muncã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 49 alin. (1), întrucât pãrintele care nu realizeazã venituri exclusiv din muncã are obligaţia de a presta întreţinere copilului sãu în cuantumul stabilit de instanţa judecãtoreascã, fãrã a lua în calcul limitele prevãzute de art. 94 alin. 3 din Codul familiei.
Guvernul aratã cã textul de lege criticat nu are ca scop limitarea surselor de venit ale debitorului la care se raporteazã cuantumul pensiei de întreţinere, ci cuprinde numai regula specialã referitoare la stabilirea plafonului maxim al întreţinerii atunci când aceasta se executã asupra unui câştig din muncã. Prin urmare, aplicarea art. 94 alin. 3 din Codul familiei ridicã o problemã de interpretare a dispoziţiei legale, iar nu una de constituţionalitate, ceea ce impune respingerea excepţiei formulate.
Avocatul Poporului considerã cã art. 94 alin. 3 din Codul familiei reprezintã concretizarea prevederilor art. 49 alin. (1) din Constituţie, republicatã, determinarea cuantumului obligaţiei de întreţinere datorate de pãrinte copiilor minori înscriindu-se în mãsurile speciale de protecţie a copiilor şi tinerilor. Întreţinerea se acordã în cazul în care minorul este în nevoie nu numai raportat la câştigul din muncã al pãrintelui, ci şi la alte mijloace ale acestuia, deoarece regula prevãzutã de art. 94 alin. 1 din Codul familiei îşi gãseşte aplicare în toate cazurile, inclusiv în cel al întreţinerii datorate de pãrinte copiilor sãi minori.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate formulatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 94 alin. 3 din Codul familiei, care are urmãtorul conţinut:
- Art. 94 alin. 3: "Când întreţinerea este datoratã de pãrinte sau de cel care înfiazã, ea se stabileşte pânã la o pãtrime din câştigul sãu din muncã pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumãtate pentru trei sau mai mulţi copii."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 49 alin. (1) din Constituţia României, republicatã, potrivit cãrora "Copiii şi tinerii se bucurã de un regim special de protecţie şi de asistenţã în realizarea drepturilor lor".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã reglementãrile Codului familiei instituie dreptul copilului la întreţinere, respectiv obligaţia corelativã ce incumbã pãrintelui sau celui care înfiazã de a presta întreţinere faţã de copiii minori. Astfel, potrivit art. 86 alin. 1 coroborat cu art. 107 alin. 2 din Codul familiei, obiectul acestei obligaţii îl formeazã mijloacele necesare traiului, respectiv alimente, locuinţã, îmbrãcãminte, medicamente, nevoi spirituale, precum şi mijloacele necesare pentru creşterea, educarea, învãţãtura şi pregãtirea profesionalã a copiilor. Obligaţia de întreţinere se executã în naturã sau prin plata unei sume de bani, instanţa judecãtoreascã fiind cea care stabileşte cuantumul şi modalitatea de executare, în funcţie de împrejurãri.
În cazul în care întreţinerea este datoratã de cãtre pãrinţi sau adoptatori care obţin venituri din muncã, art. 94 alin. 3 din Codul familiei instituie anumite plafoane maxime pânã la care se poate stabili pensia de întreţinere, ţinând seama de numãrul de copii ce urmeazã a beneficia de acest drept. Or, în actualele condiţii în care sursele de venituri licite s-au multiplicat, o asemenea împrejurare nu este de naturã sã impunã concluzia neconstituţionalitãţii textului de lege criticat, de vreme ce nu instituie vreo interdicţie formalã în ceea ce priveşte raportarea pensiei de întreţinere şi la alte venituri decât cele din muncã. Dimpotrivã, stabilirea pensiei de întreţinere se poate face în funcţie de orice venituri ale debitorului, în temeiul prevederilor art. 94 alin. 1 şi 2 din Codul familiei, potrivit cãrora "Întreţinerea este datoratã potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmeazã a o plãti", iar "Instanţa judecãtoreascã va putea mãri sau micşora obligaţia de întreţinere sau hotãrî încetarea ei, dupã cum se schimbã mijloacele celui care dã întreţinerea sau nevoia celui ce o primeşte". Este cert cã, în asemenea situaţii, nu vor opera limitãrile instituite prin alin. 3 al art. 94 din Codul familiei, care îşi vor gãsi aplicare exclusiv în cazul în care pensia de întreţinere este stabilitã în raport cu câştigul din muncã, instanţa fiind suveranã în a determina cuantumul acesteia în funcţie de situaţia de fapt.
În concluzie, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate invocatã şi constatã cã dispoziţiile art. 94 alin. 3 din Codul familiei sunt în deplin acord cu textul constituţional de referinţã, concurând la crearea regimului special de protecţie şi de asistenţã în realizarea drepturilor copiilor şi tinerilor.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. 3 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Mihaela Carmen Ionicã în Dosarul nr. 1.116/2004 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 septembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
