Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 326 din 14 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.001 din 30 octombrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Valeriu Mangu în Dosarul nr. 2.823/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei de neconstituţionalitate, personal.
Cauza aflându-se în stare de judecatã, Curtea acordã cuvântul autorului excepţiei, care solicitã admiterea acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã. În acest sens aratã cã activitatea desfãşuratã de judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul Biroului Electoral Central are caracter temporar şi nu prezintã caracterul de continuitate specific exercitãrii unei funcţii publice, astfel încât nu se poate susţine cã <>art. 32 din Legea nr. 67/2004 încalcã prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 aprilie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 2.823/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale. Excepţia a fost ridicatã de Valeriu Mangu, într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii privind componenţa Biroului Electoral Central.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost ridicatã în faţa instanţei de judecatã, se susţine cã textul de lege criticat contravine art. 125 alin. (3) şi art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie, republicatã. Autorul excepţiei considerã cã este neconstituţional ca un judecãtor sã îndeplineascã funcţia de membru al Biroului Electoral Central şi sã exercite atribuţii specifice acestui organ, întrucât art. 125 alin. (3) din Constituţie, republicatã, prevede cã funcţia de judecãtor este incompatibilã cu orice altã funcţie publicã sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior. Autorul excepţiei susţine, în continuare, cã judecãtorul nu poate emite acte de putere publicã de altã naturã decât judecãtoreascã, adicã nu poate înfãptui decât acte de justiţie, inclusiv acte de procedurã. Conform art. 126 alin. (1) din Constituţie, republicatã, justiţia se realizeazã prin intermediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al celorlalte instanţe judecãtoreşti, care, potrivit <>Legii nr. 92/1992 , sunt judecãtoriile, tribunalele şi curţile de apel, or Biroul Electoral Central nu este o astfel de instanţã. De asemenea, Biroul Electoral Central nu poate fi considerat nici instanţã extraordinarã, întrucât art. 126 alin. (5) din Constituţie, republicatã, interzice înfiinţarea acestora.
Printr-un memoriu adresat Curţii Constituţionale, autorul excepţiei criticã prevederile <>art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale şi în raport cu dispoziţiile art. 1, 2, 21, 24, 41, 42, 73 şi ale art. 124 din Constituţie, republicatã. De asemenea, considerã cã sunt neconstituţionale prevederile <>art. 115 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 , dar şi legea în ansamblul ei, precum şi acele articole din <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã ce conţin dispoziţii care permit judecãtorilor sã facã parte din birourile electorale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, fãrã sã îşi motiveze opinia.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul opineazã în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, considerând cã textul de lege criticat nu încalcã prevederile art. 125 alin. (3) şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie, republicatã.
Apreciazã cã "având în vedere atribuţiile pe care judecãtorii urmeazã sã le îndeplineascã în calitate de membri ai Biroului Electoral Central, aceştia nu îndeplinesc «o altã funcţie publicã», ci, în temeiul <>art. 33 din Legea nr. 67/2004 , exercitã atribuţii care, potrivit legii, revin autoritãţii judecãtoreşti". Aratã, în continuare, cã "îndeplinirea acestor atribuţii direct ca membri ai Biroului Electoral Central este dictatã de raţiuni de interes public şi de desfãşurarea cu celeritate a procesului electoral". În plus, precizeazã cã Biroul Electoral Central asigurã interpretarea unitarã, precum şi respectarea şi aplicarea corectã a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul ţãrii, iar hotãrârile acestuia, ca şi cele ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale celorlalte birouri electorale, prin care se soluţioneazã orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfãşurarea alegerii autoritãţilor administraţiei publice locale, în condiţiile legii, sunt definitive şi irevocabile, potrivit dispoziţiilor <>art. 35 din Legea nr. 67/2004 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, al cãror conţinut este urmãtorul:
Art. 32: "(1) Biroul Electoral Central este alcãtuit din 7 judecãtori ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autoritãţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale.
(2) Desemnarea judecãtorilor se face în şedinţã publicã, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre judecãtorii în exerciţiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi de consultantul-şef al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care constituie actul de învestire. Data şedinţei pentru tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţã publicã prin presa scrisã şi audiovizualã, de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte.
(3) În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecãtori aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia.
(4) În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completeazã cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autoritãţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.
(5) În termen de 48 de ore de la rãmânerea definitivã a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile judeţene în cel puţin 18 judeţe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central pânã la completarea numãrului de 11 membri.
Completarea se face în funcţie de numãrul candidaturilor depuse pentru consiliile judeţene de cãtre partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorţi."
În opinia autorului excepţiei, aşa cum a fost exprimatã aceasta în faţa instanţei de fond, prevederile de lege criticate contravin art. 125 alin. (3) şi art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie, republicatã, al cãror conţinut este urmãtorul:
Art. 125: "(3) Funcţia de judecãtor este incompatibilã cu orice altã funcţie publicã sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior.";
Art. 126: "(1) Justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege.
(...)
(5) Este interzisã înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organicã pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participãrii, dupã caz, a unor persoane din afara magistraturii."
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, autorul excepţiei a depus un supliment de motivare, în cadrul cãruia criticã prevederile <>art. 32 din Legea nr. 67/2004 şi în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 1 - "Statul român", art. 2 "Suveranitatea", art. 21 - "Accesul liber la justiţie", art. 24 "Dreptul la apãrare", art. 41 - "Munca şi protecţia socialã a muncii", art. 42 - "Interzicerea muncii forţate", art. 73 "Categorii de legi" [cu referire expresã la alin. (3) lit. a) privind reglementarea prin lege organicã a organizãrii şi funcţionãrii Autoritãţii Electorale Permanente] şi ale art. 124 "Înfãptuirea justiţiei". Prin acelaşi memoriu pretinde cã sunt neconstituţionale prevederile <>art. 115 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 şi legea în ansamblul ei, precum şi acele articole din <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã ce conţin dispoziţii care permit judecãtorilor sã facã parte din birourile electorale.
În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate întemeiate pe dispoziţiile art. 1, 2, 21, 24, 41, 42, 73 şi ale art. 124 din Legea fundamentalã, Curtea Constituţionalã observã cã acestea nu pot fi primite, întrucât au fost formulate ulterior sesizãrii instanţei de contencios constituţional, or, potrivit <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea este competentã sã se pronunţe numai în limitele sesizãrii. Extinderea temeiurilor constituţionale faţã de cele invocate în faţa instanţei de fond ar conduce la exercitarea din oficiu a controlului de constituţionalitate, ceea ce este contrar prevederilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, conform cãrora Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial. Ca atare, Curtea urmeazã sã analizeze constituţionalitatea textului de lege criticat doar în raport cu dispoziţiile art. 125 alin. (3) şi ale art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie, republicatã, invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate formulate în faţa instanţei de fond.
Curtea Constituţionalã nu poate exercita controlul de constituţionalitate asupra celorlalte texte de lege criticate de autorul excepţiei prin notele scrise depuse ulterior sesizãrii Curţii, deoarece din interpretarea art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, şi a <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, rezultã cã instanţa de contencios constituţional nu hotãrãşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct în faţa sa. În consecinţã, prin prezenta decizie, Curtea Constituţionalã urmeazã a se pronunţa numai cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
Astfel, Curtea reţine cã autorul excepţiei de neconstituţionalitate criticã <>art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, referitor la organizarea şi componenţa Biroului Electoral Central, în special în ceea ce priveşte includerea în componenţa acestuia a şapte judecãtori de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã observã cã organizarea şi desfãşurarea operaţiunilor electorale trebuie realizate de organisme neutre, alese sau desemnate prin procedee democratice şi transparente. Rolul Biroului Electoral Central este de a veghea la buna organizare şi desfãşurare a alegerilor şi la stabilirea corectã a rezultatului voturilor, la asigurarea şi garantarea egalitãţii de şanse pentru toţi candidaţii, indiferent de apartenenţa politicã a acestora.
Cât priveşte componenţa acestuia, alãturi de reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, legiuitorul a optat şi pentru şapte judecãtori ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât pentru neutralitatea lor politicã, pe de o parte, cât şi pentru faptul cã ei fac parte dintr-o altã putere a statului - cea judecãtoreascã -, pe de altã parte.
Din aceastã perspectivã, participarea judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca membri în Biroul Electoral Central se constituie într-o garanţie privind desfãşurarea corectã a întregului proces electoral, câtã vreme, prin statutul lor, aceştia nu pot face parte din partide politice, nu pot candida, nu pot fi aleşi şi se supun, în întreaga lor activitate, numai legii. Pe perioada cât îşi desfãşoarã activitatea în cadrul Biroului Electoral Central, judecãtorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au statutul de detaşaţi, exercitând numai atribuţii proprii procesului electoral.
Funcţia de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este incompatibilã cu calitatea de membru al Biroului Electoral Central, întrucât aceasta din urmã reprezintã o împuternicire legalã de a face parte dintr-un organism electoral. Incompatibilitatea presupune imposibilitatea exercitãrii concomitente a douã funcţii publice ireconciliabile. Or, în speţã, judecãtorul care este desemnat în calitate de membru al Biroului Electoral Central înceteazã sã desfãşoare activitatea de judecatã în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar, în virtutea legii, el desfãşoarã o altã activitate în cadrul unei alte autoritãţi publice. De altfel, în aceastã perioadã de timp, el este considerat detaşat, potrivit articolului 116 alineatul (2) din <>Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, iar detaşarea exclude existenţa situaţiei de incompatibilitate, tocmai prin faptul cã împiedicã, pe o perioadã limitatã de timp, exercitarea concomitentã a celor douã funcţii.
Curtea reţine şi faptul cã desemnarea unor judecãtori de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Biroul Electoral Central nu transformã aceastã autoritate electoralã în organ judecãtoresc, hotãrârile acestuia putând fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Intervenind în faza de contencios electoral, prezenţa judecãtorilor conferã un caracter de imparţialitate întregii activitãţi a Biroului Electoral Central.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Valeriu Mangu în Dosarul nr. 2.823/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 septembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
