Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) si (5), art. 33 alin. (4) si art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 969 din 21 octombrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5), art. 33 alin. (4) şi <>art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Asociaţia "Uniunea Civicã Maghiarã - Magyar Polgari Sz'f6vetsκg", cu sediul în Odorheiu Secuiesc, în Dosarul nr. 2.911/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde pentru autorul excepţiei domnul avocat Doru Costea, constatându-se lipsa Biroului Electoral Central, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, avocatul autorului excepţiei de neconstituţionalitate solicitã admiterea acesteia. În acest sens aratã cã prevederile de lege criticate, care stabilesc condiţiile pentru depunerea candidaturilor organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite în vederea participãrii la alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi caracterul definitiv şi irevocabil al hotãrârilor pronunţate de Biroul Electoral Central cu prilejul soluţionãrii contestaţiilor, în alte cazuri decât cele prevãzute de <>art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 , sunt contrare art. 4 alin. (2), art. 8, art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 37 alin. (1) din Constituţie, republicatã, şi ale art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât apreciazã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 aprilie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 2.911/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5), art. 33 alin. (4) şi <>art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Asociaţia "Uniunea Civicã Maghiarã - Magyar Polgari Sz'f6vetsκg", cu sediul în Odorheiu Secuiesc, într-o cauzã având ca obiect anularea Hotãrârii nr. 13 din 24 aprilie 2004 a Biroului Electoral Central prin care a fost respinsã cererea de înregistrare a semnului electoral al acestei asociaţii.
În motivarea excepţiei se susţine cã prevederile art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din legea criticatã sunt contrare art. 4 alin. (2), art. 8, art. 16 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) din Constituţie, republicatã, precum şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, iar art. 33 alin. (4) şi art. 35 din aceeaşi lege încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2), precum şi, de asemenea, ale art. 13 din convenţie. În sensul acestor susţineri se aratã:
I. <>Art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 , care dispune cu privire la condiţiile depunerii candidaturilor de cãtre organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, încalcã:
- principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, consacrat de art. 16 alin. (1), coroborat cu art. 4 din Constituţie, republicatã, astfel: alin. (3) creeazã discriminare pe criterii etnice, constând în aceea cã prevede "obligativitatea semnãrii listelor de cãtre membrii acestora şi nu de cãtre susţinãtori sau simpatizanţi", deşi "susţinerea unui candidat este dictatã de o opţiune cu caracter politic şi nu etnic"; alin. (4), prin condiţia impusã cu privire la numãrul membrilor organizaţiilor minoritãţilor naţionale şi repartizarea lor pe judeţe, "deoarece, din considerente istorice, în majoritatea lor minoritãţile naţionale sunt localizate pe teritoriul câtorva judeţe ale ţãrii", aşa încât prevederea legalã nu poate fi îndeplinitã;
- principiul pluralismului politic, consacrat de art. 8 din Constituţie, republicatã, întrucât limiteazã accesul în sfera politicului al reprezentanţilor minoritãţilor naţionale şi îngrãdeşte exprimarea voinţei politice a tuturor cetãţenilor.
În legãturã cu prevederile art. 37 din Constituţie, republicatã, invocate de asemenea ca fiind încãlcate, nu sunt formulate motive de neconstituţionalitate, iar în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale se menţioneazã jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (cazul Vasilescu împotriva României), în care s-a statuat cã "un obstacol de fapt poate duce la încãlcarea Convenţiei în aceeaşi mãsurã ca un obstacol juridic".
II. Art. 33 alin. (4) şi <>art. 35 din Legea nr. 67/2004 sunt contrare art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, precum şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, întrucât: legea criticatã nu reglementeazã o cale de atac împotriva hotãrârilor pronunţate de Biroul Electoral Central, în afara celor prevãzute de art. 35 alin. (1) şi (2); Biroul Electoral Central nu este o instanţã de judecatã în sensul textelor constituţionale şi convenţionale menţionate, aşa încât hotãrârile sale nu pot avea caracter "definitiv şi irevocabil", astfel cum prevede alin. (3) al art. 35 din lege; art. 35 alin. (1) şi (2) sunt neconstituţionale "în mãsura în care interpretarea datã accesului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aceea cã el este permis numai în condiţiile în care cererea are ca obiect modul de organizare şi componenţa birourilor electorale".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã apreciazã cã textele de lege criticate "pot face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este nefondatã. În acest sens aratã cã prevederile de lege criticate, care instituie condiţii diferite - pentru partidele politice şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care sunt reprezentate în Parlament, pe de o parte, şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, altele decât cele reprezentate în Parlament, pe de altã parte, - referitoare la depunerea candidaturilor pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, nu sunt contrare art. 16 din Constituţie, republicatã, întrucât principiul egalitãţii consacrat de acesta presupune tratament juridic diferit pentru situaţii diferite. Considerã cã nici art. 8 din Constituţie, republicatã, nu este încãlcat, deoarece cetãţenii români, indiferent de originea etnicã, pot face parte din partide politice, potrivit opţiunii lor şi în condiţiile legii care reglementeazã constituirea şi funcţionarea partidelor politice, iar faptul cã prin aceastã lege se stabilesc doar cãile de atac în cadrul jurisdicţiilor specifice activitãţii electorale nu are semnificaţia excluderii celor interesaţi de la liberul acces la justiţie. În sfârşit, considerã cã art. 4 alin. (2) din Constituţie, republicatã, invocat de asemenea ca fiind încãlcat, nu este incident în cauzã.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, în legãturã cu criticile referitoare la <>art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 , aratã cã art. 37 din Constituţie, republicatã, lasã "la nivelul de reglementare al legii, în cazul de faţã al <>Legii nr. 67/2004 ", şi alte condiţii decât cele prevãzute de Constituţie, ce trebuie îndeplinite de cãtre cetãţeni pentru a fi aleşi în organele autoritãţilor publice locale. Se invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, de exemplu, <>hotãrârile nr. 37/1996 , nr. 44/1996 şi nr. 3/1992. Cu referire la art. 33 alin. (4) şi art. 35 din lege, criticate ca fiind neconstituţionale sub aspectul caracterului "definitiv şi irevocabil" al hotãrârilor birourilor electorale pronunţate cu prilejul soluţionãrii contestaţiilor asupra modului de organizare şi asupra componenţei acestor birouri, se aratã cã, din coroborarea dispoziţiilor vizate de excepţie cu cele ale art. 117 alin. (2) din aceeaşi lege, rezultã cã "numai împotriva hotãrârilor definitive şi irevocabile, pronunţate potrivit <>Legii nr. 67/2004 , de instanţele judecãtoreşti, nu şi de cãtre birourile electorale, nu existã cale de atac". Hotãrârile birourilor electorale sunt acte administrative ce pot fi atacate în justiţie, în condiţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 . În sfârşit, menţioneazã cã nici dispoziţiile din documentele internaţionale nu prevãd obligativitatea unui anumit numãr al cãilor de atac, cu anumite excepţii.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. (3), (4) şi (5), art. 33 alin. (4) şi <>art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 7 alin. (3), (4) şi (5): "(3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite, care prezintã la Biroul Electoral Central o listã de membri. Numãrul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numãrul total al cetãţenilor care la ultimul recensãmânt s-au declarat ca aparţinând minoritãţii respective.
(4) Dacã numãrul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie sã cuprindã cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele ţãrii şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti.
(5) Lista membrilor se întocmeşte pe localitãţi şi pe judeţe şi trebuie sã cuprindã: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numãrul actului de identitate, semnãturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligatã ca, împreunã cu aceasta, sã depunã o declaraţie pe propria rãspundere prin care sã ateste veridicitatea semnãturii membrilor.";
- Art. 33 alin. (4): "În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite hotãrâri care se aduc la cunoştinţã în şedinţã publicã şi prin orice mijloc de publicitate. Hotãrârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţarã, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electoralã, de la data aducerii la cunoştinţã în şedinţa publicã.";
- Art. 35: "(1) Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, dupã caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale.
(2) Contestaţiile se soluţioneazã de biroul electoral de circumscripţie comunalã, orãşeneascã, municipalã sau de sector al municipiului Bucureşti, dacã privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeanã sau a municipiului Bucureşti, dacã privesc biroul electoral de circumscripţie comunalã, orãşeneascã sau municipalã, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacã privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeanã sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacã privesc Biroul Electoral Central, în termen de douã zile de la înregistrarea contestaţiilor.
(3) Hotãrârea pronunţatã este definitivã şi irevocabilã şi se comunicã, în cazul preşedintelui biroului electoral şi locţiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, preşedintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestaţiei, procedeazã la o nouã desemnare."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin, în ordinea invocãrii lor, art. 4 alin. (2), art. 8, art. 16 alin. (1), art. 37 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora:
- Art. 4 alin. (2): "România este patria comunã şi indivizibilã a tuturor cetãţenilor sãi, fãrã deosebire de rasã, de naţionalitate, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţã politicã, de avere sau de origine socialã.";
- Art. 8: "(1) Pluralismul în societatea româneascã este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfãşoarã activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetãţenilor, respectând suveranitatea naţionalã, integritatea teritorialã, ordinea de drept şi principiile democraţiei.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 37 alin. (1): "Au dreptul de a fi aleşi cetãţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevãzute în articolul 16 alineatul (3), dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).";
- Art. 21 alin. (1) şi (2): "Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."
De asemenea, se invocã şi încãlcarea, prin raportare la art. 20 alin. (1) din Constituţie, republicatã, a art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care prevede: "Orice persoanã, ale cãrei drepturi şi libertãţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încãlcate, are dreptul sã se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încãlcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã reţine urmãtoarele:
I. Prima criticã de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile <>art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 , care stabilesc cã numãrul membrilor organizaţiei aparţinând minoritãţii naţionale legal constituite şi dispersia lor în teritoriu trebuie sã figureze pe lista de membri depusã la Biroul Electoral Central, în vederea participãrii la alegeri. În esenţã, potrivit opiniei autorului excepţiei, aceste condiţii prevãzute pentru depunerea candidaturilor organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite în vederea participãrii la alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale au caracter discriminatoriu şi aduc atingere principiului pluralismului politic, ceea ce contravine art. 16 din Constituţie, republicatã, coroborat cu art. 8 din aceasta, precum şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În legãturã cu susţinerile formulate Curtea constatã cã aspectele sub care aceste prevederi sunt criticate nu reprezintã o problemã de constituţionalitate, ci o chestiune de oportunitate ce intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului. De altfel, din conţinutul art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din lege rezultã cã acesta este chiar în sensul dispoziţiilor constituţionale ale art. 37, referitoare la "Dreptul de a fi ales", dispoziţii care precizeazã limitele dreptului şi condiţiile care trebuie îndeplinite de cei care doresc sã candideze. De asemenea, posibilitatea stabilitã de text, în sensul depunerii de candidaturi de cãtre organizaţiile legal constituite ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale pentru participarea la alegerile locale, reprezintã tocmai respectarea principiului egalitãţii între cetãţeni, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, republicatã, iar nu, aşa cum susţine autorul excepţiei, încãlcarea lui. Curtea constatã cã prevederile constituţionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la "Unitatea poporului şi egalitatea între cetãţeni", precum şi cele ale art. 8 privind "Pluralismul şi partidele politice" nu sunt incidente în cauzã.
În ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii prevederilor art. 37 din Constituţie, republicatã, nu sunt formulate critici de neconstituţionalitate, aşa încât, sub acest aspect Curtea nu se poate pronunţa, întrucât s-ar substitui autorului excepţiei în motivarea acesteia, exercitând astfel un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil.
În legãturã cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv cazul Vasilescu împotriva României (Hotãrârea din 22 mai 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 27 decembrie 1999), evocatã de autorul excepţiei în motivarea susţinerilor privind încãlcarea art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Curtea constatã, de asemenea, cã aceasta nu este relevantã în prezenta cauzã. În acest sens Curtea Constituţionalã reţine cã, pe de o parte, hotãrârea menţionatã a fost pronunţatã într-o cauzã având ca obiect restituirea unor bunuri confiscate, iar pe de altã parte, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului nu a considerat necesar sã se pronunţe asupra cererii din acea cauzã prin raportare la art. 13 din convenţie, întrucât nu a fost argumentatã.
II. Cea de a doua criticã priveşte dispoziţiile art. 33 alin. (4) şi <>art. 35 din Legea nr. 67/2004 , în legãturã cu care, în esenţã, se susţine cã sunt neconstituţionale, întrucât "legea nu reglementeazã o cale de atac împotriva hotãrârilor pronunţate de Biroul Electoral Central în alte cazuri decât cele prevãzute de art. 35 alin. (1) şi (2)", precum şi "în mãsura în care interpretarea datã accesului la Înalta Curte de Casaţie este aceea cã el este permis numai în condiţiile în care cererea are ca obiect modul de organizare şi componenţa birourilor electorale". În opinia autorului excepţiei, aceste texte de lege încalcã art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, privind accesul liber la justiţie, precum şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând dispoziţiile de lege criticate şi susţinerile formulate, Curtea reţine cã, într-adevãr, art. 33 alin. (4) stabileşte cã hotãrârile Biroului Electoral Central emise în exercitarea atribuţiilor prevãzute de <>Legea nr. 67/2004 sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţarã, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electoralã, precum şi cã, potrivit art. 35 alin. (3), hotãrârile pronunţate de birourile electorale în legãturã cu contestaţiile privind modul de organizare şi componenţa acestor birouri sunt definitive şi irevocabile.
Tot astfel, Curtea reţine cã, potrivit <>art. 117 din Legea nr. 67/2004 , cuprins în Capitolul VI - Dispoziţii tranzitorii şi finale: "(1) Judecarea de cãtre instanţã a întâmpinãrilor, contestaţiilor şi a oricãror alte cereri prevãzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţialã, cu participarea obligatorie a procurorului.
(2) Împotriva hotãrârilor definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecãtoreşti potrivit prezentei legi, nu existã cale de atac."
Din coroborarea dispoziţiilor textelor de lege menţionate rezultã cã numai hotãrârile instanţelor de judecatã pronunţate potrivit competenţei stabilite de <>Legea nr. 67/2004 sunt definitive şi irevocabile şi doar împotriva lor nu existã cale de atac. Or, potrivit prevederilor ce fac obiectul controlului de constituţionalitate, hotãrârile birourilor electorale sunt pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activitãţii electorale, şi ele nu exclud accesul liber la justiţie. Aceste hotãrâri, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiţie de cãtre cei interesaţi, în condiţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 .
Aşa fiind, Curtea nu poate reţine cã art. 33 alin. (4) şi <>art. 35 din Legea nr. 67/2004 încalcã art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, privind accesul liber la justiţie şi nici, aşa cum susţine autorul excepţiei, art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un recurs efectiv.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1, 2, 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5), art. 33 alin. (4) şi <>art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Asociaţia "Uniunea Civicã Maghiarã - Magyar Polgari Sz'f6vetsκg", cu sediul în Odorheiu Secuiesc, în Dosarul nr. 2.911/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 septembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
