Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 324*) din 9 iulie 1997 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330 si ale art. 31 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 31 decembrie 1997
-------------
*) Definitiva prin nerecurare.
Lucian Stangu - preşedinte
Romul Petru Vonica - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmãtoarele:
Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã, prin Încheierea din 11 aprilie 1997, pronunţatã în Dosarul nr. 2.596/1996, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 din Codul de procedura civilã, invocatã de intimata-reclamanta Gardescu Ioana.
În motivarea exceptiei se susţine ca dispoziţiile atacate contravin prevederilor art. 131 alin. (1) din Constituţie întrucât, potrivit acestui text constituţional, procurorii desfasurandu-şi activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei, procurorul general nu poate exercita calea de atac a recursului în anulare decât la cererea sau cu avizul ministrului justiţiei. În atare situaţie, dreptul procurorului general de a exercita recursul în anulare din oficiu nu corespunde prevederilor art. 131 alin. (1) din Constituţie.
Exprimandu-şi opinia, instanta suprema apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata.
Din examinarea concluziilor scrise, depuse la dosarul Curţii Supreme de Justiţie, rezulta ca s-a invocat şi neconstituţionalitatea <>art. 31 din Legea nr. 56/1993 , fãrã însã a se arata dispoziţiile constituţionale cu care vine în conflict textul legal atacat.
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere Camerelor Parlamentului şi Guvernului.
În punctul sau de vedere, Guvernul considera ca excepţia privind art. 330 din Codul de procedura civilã nu este intemeiata, deoarece Curtea Constituţionalã, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rãmasã definitiva, a statuat ca prevederile acestui text de lege sunt constituţionale. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 31 din Legea nr. 56/1993 , se apreciazã ca şi aceasta este neîntemeiatã, textul fiind în concordanta cu dispoziţiile constituţionale.
Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctul lor de vedere.
CURTEA,
având în vedere încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, dispoziţiile art. 330 din Codul de procedura civilã şi ale <>art. 31 din Legea nr. 56/1993 , raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia invocatã.
Curtea Constituţionalã, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rãmasã definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 şi nr. 255 din 22 octombrie 1996, s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii art. 330 din Codul de procedura civilã, constatând ca prevederile acestui text sunt constituţionale.
Potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, legea este cea care stabileşte cãile de atac, acestea fiind incluse în procedura de judecata, iar art. 128 din Constituţie prevede ca, impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii. Or, legea - art. 330 din Codul de procedura civilã - acorda procurorului general dreptul de a exercita din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei recursul în anulare. Nici procedura civilã, în textul menţionat, şi nici Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, în art. 31, nu conditioneaza exercitarea de cãtre Ministerul Public a cãilor de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti de avizul ministrului justiţiei. Este firesc sa fie asa, deoarece principiile legalitãţii şi imparţialitãţii, înscrise în art. 131 alin. (1) din Constituţie, care stau la baza activitãţii procurorilor, şi rolul Ministerului Public de reprezentant al intereselor societãţii, apãrãtor al ordinii de drept şi al drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor îi conferã acestuia independenta fata de toate celelalte autoritãţi publice în exercitarea atribuţiilor şi în asigurarea respectãrii legii (art. 30 alin. 3 din Legea nr. 92/1992).
În sensul dispoziţiilor constituţionale, în baza autoritãţii sale, ministrul justiţiei va putea cere Ministerului Public promovarea unor acţiuni necesare interesului public, însã nu va putea dispune sa nu-şi exercite atribuţiile proprii prevãzute în lege.
Prin urmare, exercitarea caii de atac a recursului în anulare de cãtre procurorul general, potrivit art. 330 din Codul de procedura civilã, nu este subordonata, în sensul art. 128, art. 130 şi art. 131 din Constituţie, avizului sau acordului ministrului justiţiei, astfel încât dispoziţiile textului de lege atacat sunt constituţionale.
Cat priveşte prevederile <>art. 31 din Legea nr. 56/1993 , care se referã la schimbarea jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie, evident nu sunt incidente în cauza de fata.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 24 alin. (2) şi ale art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 din Codul de procedura civilã şi ale <>art. 31 din Legea nr. 56/1993 , invocatã de Gardescu Ioana în Dosarul nr. 2.596/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilã.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã la data de 9 iulie 1997.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Lucian Stangu
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
