Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 322 din 5 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 18 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Autorent - S.R.L. din Otopeni în Dosarul nr. 4.417/94/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.417/94/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Autorent - S.R.L. din Otopeni.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât modul de reglementare a exercitãrii cãilor de atac împotriva hotãrârii de declinare a competenţei contravine normelor constituţionale privind dreptul la apãrare şi dreptul la un proces echitabil.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate nu contravin Constituţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 158 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul cuprins: "Dacã instanţa se declarã necompetentã, împotriva hotãrârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. Dosarul va fi trimis instanţei competente sau, dupã caz, altui organ cu activitate jurisdicţionalã competent, de îndatã ce hotãrârea de declinare a competenţei a devenit irevocabilã."
Excepţia este raportatã la art. 24 din Constituţie privind dreptul la apãrare şi la art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, raportatã la dispoziţiile <>art. 21 şi 129 din Constituţie, prin Decizia nr. 436 din 18 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 30 ianuarie 2004, şi <>Decizia nr. 246 din 4 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008.
În aceste decizii Curtea a statuat cã legiuitorul are competenţa exclusivã de a stabili care sunt cãile de atac ce pot fi exercitate în diferite cauze, precum şi condiţiile procedurale de exercitare a acestora, inclusiv termenele, cu singura cerinţã de a nu contraveni vreunei dispoziţii sau vreunui principiu constituţional.
Prevederile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedurã civilã nu pun nicio parte interesatã în imposibilitatea de a se adresa instanţei de control judiciar, prin exercitarea cãilor de atac. Potrivit dispoziţiilor alin. 1 şi 2 ale art. 158 din Codul de procedurã civilã, instanţa judecãtoreascã se pronunţã asupra problemelor privind competenţa în situaţia în care, în cadrul judecãrii litigiului cu care a fost învestitã, în faţa sa se pune în discuţie competenţa de judecatã. Aceastã discuţie are loc în prezenţa pãrţilor sau chiar în lipsa lor, dar când toate pãrţile au fost legal citate. În cazul în care instanţa se declarã competentã, va continua judecarea cauzei, iar hotãrârea privind competenţa poate fi atacatã cu apel sau cu recurs, dupã caz, odatã cu fondul cauzei. Hotãrârea prin care instanţa se declarã necompetentã se poate ataca separat cu recurs, întrucât aceastã hotãrâre are caracter de dezînvestire.
Totodatã, Curtea a mai reţinut cã stabilirea unui termen derogatoriu mai scurt şi care curge de la data pronunţãrii hotãrârii, pentru declararea recursului, s-a impus pentru cã soluţionarea incidentului privind competenţa instanţei ţine pe loc judecarea fondului litigiului. Niciuna dintre pãrţi nu este împiedicatã în exercitarea cãii de atac în acest termen, având în vedere cã acestea, chiar dacã nu sunt prezente în urma îndeplinirii procedurii legale de citare, cunosc termenul de judecatã şi depinde doar de diligenţa lor aflarea soluţiei şi declararea recursului.
Atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate sunt valabile şi în cauza de faţã, neexistând temeiuri pentru modificarea jurisprudenţei Curţii în aceastã materie.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Autorent - S.R.L. din Otopeni în Dosarul nr. 4.417/94/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
