Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 şi 75 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Aurel Ionescu în Dosarul nr. 1.183/2003 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal rãspund autorul excepţiei, precum şi pãrţile Asociaţia de proprietari din Bd. Naţiunilor Unite nr. 8, bl. 104, sc. 4, sectorul 5, Bucureşti, prin împuternicit cu delegaţie la dosar, şi Nicolae Zadarojnea. Lipseşte partea Ioana David, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererilor Asociaţiei de proprietari depuse la dosarul cauzei, prin care aceasta solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi respingerea cererii autorului excepţiei pentru acordarea asistenţei juridice gratuite şi pentru scutirea de taxã de timbru.
Cauza fiind în stare de judecatã, autorul excepţiei aratã cã discriminarea este interzisã de Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, iar Protocolul adiţional la aceastã convenţie prevede cã exproprierea este justificatã numai în caz de utilitate publicã. Considerã cã, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 din anexa nr. 2 la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , asociaţia de proprietari este scutitã de taxa de timbru, fapt discriminatoriu prin raportare la obligaţia autorului la plata taxei de timbru. De asemenea, apreciazã cã prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 400/2003 permit ca reprezentanţii asociaţiei proprietarilor sã recurgã la abuzuri grave, precum şi cã art. 26-33 din acest act normativ conferã asociaţiei privilegii asupra bunurilor proprietarilor. Considerã cã astfel se încalcã dreptul de proprietate al acestora, şi anume prerogativa de dispoziţie. Pe de altã parte, aratã cã el nu a invocat în faţa instanţei de judecatã neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 74 şi 75 din Codul de procedurã civilã, ci a prevederilor art. 31 din anexa nr. 2 la <>Legea nr. 114/1996 , precum şi a dispoziţiilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 400/2003 , iar instanţa a reţinut greşit obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.
Având cuvântul, reprezentantul Asociaţiei de proprietari aratã cã argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate sunt nefondate, sens în care a depus la dosar douã cereri, însoţite de un numãr de 26 de anexe.
Partea Nicolae Zadarojnea este de acord cu opinia reprezentantului asociaţiei şi solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 74 şi 75 din Codul de procedurã civilã. Considerã cã, în conformitate cu prevederile art. 146 din Constituţia României, republicatã, şi cu dispoziţiile <>art. 12 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cererea prin care autorul excepţiei solicitã extinderea controlului de constituţionalitate asupra prevederilor art. 31 din anexa nr. 2 la <>Legea nr. 114/1996 , precum şi asupra dispoziţiilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 400/2003 , direct în faţa Curţii Constituţionale, este inadmisibilã. Pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind cã prevederile art. 74 şi 75 din Codul de procedurã civilã reprezintã o garanţie a accesului liber la justiţie. Apreciazã cã, în realitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modul de aplicare a legii de cãtre instanţã, ceea ce însã constituie atributul exclusiv al acesteia.
Curtea, deliberând, respinge, în temeiul <>art. 29 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cererea autorului excepţiei, formulatã în faţa sa, prin care acesta solicitã extinderea controlului de constituţionalitate asupra dispoziţiilor art. 31 din anexa nr. 2 la <>Legea nr. 114/1996 şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 400/2003 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 noiembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr.1.183/2003, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 şi 75 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Aurel Ionescu într-o cauzã civilã având ca obiect obligaţia de a face.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã asociaţia de locatari cu care se aflã în litigiu este scutitã de plata taxelor de timbru, în vreme ce el, în calitate de reclamant, este supus plãţii acestor taxe, ceea ce reprezintã un tratament diferenţiat al pãrţilor. Aratã cã Legea fundamentalã consacrã prioritatea pactelor şi tratatelor internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, iar art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale are titlul "Dreptul la un proces echitabil". Apreciazã cã îi este încãlcat dreptul la un proces echitabil, precum şi accesul liber la justiţie, deoarece nu i-a fost acordatã scutire de taxã de timbru.
Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 74 şi 75 din Codul de procedurã civilã este neîntemeiatã, întrucât acestea nu aduc atingere dreptului reclamantului de a avea acces liber la justiţie, ci, din contrã, îl ocrotesc.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În susţinerea acestui punct de vedere aratã cã, prin conţinutul sãu, asistenţa judiciarã constituie un instrument de garantare a principiului constituţional privind accesul liber la justiţie şi nicidecum de încãlcare a acestuia. Considerã cã dreptul la un proces echitabil nu suferã nici o atingere prin reglementarea asistenţei juridice. Aratã cã tratamentul diferenţiat al timbrãrii pentru asociaţiile de proprietari şi proprietarii-pârâţi, datorat scutirii prevãzute în art. 31 alineatul final din anexa nr. 2 la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , este justificat de necesitatea de a nu mãri cheltuielile asociaţiei şi ale membrilor acesteia, ori riscul acestora în cazul insolvabilitãţii debitorului. Apreciazã, însã, cã aceastã diferenţiere de regim juridic nu îşi are temeiul în nici una dintre prevederile art. 74 sau 75 din Codul de procedurã civilã.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 74 şi 75 din Codul de procedurã civilã instituie o procedurã specialã privind acordarea de asistenţã judiciarã şi nu conţin prevederi care sã îngrãdeascã accesul liber la justiţie. Aratã cã starea de nevoie prevãzutã în art. 74 trebuie doveditã, instanţa de judecatã urmând a dispune cu privire la admisibilitatea cererii de acordare a asistenţei judiciare, fãrã dezbateri, prin încheiere, în camera de consiliu; aceastã încheiere nu are autoritate de lucru judecat, deoarece, în conformitate cu art. 75 alin. 2, solicitantul are posibilitatea de a reitera cererea de asistenţã judiciarã. Totodatã, constatã cã partea cãreia instanţa i-a respins cererea de asistenţã judiciarã, printr-o încheiere irevocabilã, are posibilitatea de a ataca aceastã soluţie. Considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt norme procedurale, iar reglementarea lor este de competenţa exclusivã a legiuitorului. Apreciazã cã, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, dreptul privind accesul liber la justiţie nu înseamnã gratuitatea acestuia, iar, ca o garanţie a asigurãrii acestui drept, Codul de procedurã civilã reglementeazã procedura acordãrii de scutiri, reduceri, eşalonãri sau amânãri pentru plata taxelor judiciare de timbru (art. 74-81). De altfel, liberul acces la justiţie nu este un drept absolut şi, întrucât valorificarea sa necesitã concursul statului, poate face obiectul unor limitãri, atât timp cât nu este atinsã însãşi esenţa dreptului şi sunt respectate condiţiile prevãzute în art. 53 din Constituţie, republicatã. Constatã cã, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepţiei este modul de aplicare, de cãtre instanţa de judecatã, a dispoziţiilor legale criticate. În concluzie, Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 74 şi 75 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 74 şi 75 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 74: "Cel care nu e în stare sã facã faţã cheltuielilor unei judecãţi, fãrã a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate cere asistenţã juridicã.";
- Art. 75: "Asistenţa judiciarã cuprinde:
1. acordarea de scutiri, reduceri, eşalonãri sau amânãri pentru plata taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, în condiţiile legii;
2. apãrarea şi asistenţa gratuitã printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor.
Asistenţa judiciarã poate fi încuviinţatã oricând în cursul judecãţii, în totul sau numai în parte."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 21: (1) "Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi, în consecinţã, urmeazã a fi respinsã pentru urmãtoarele considerente:
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de faptul cã asociaţia de locatari cu care se aflã în proces este scutitã de taxa de timbru, în condiţiile în care el este ţinut sã o achite. Pretinsa discriminare pe care autorul o reclamã nu îşi are însã suportul în textele de lege supuse controlului, ci în cu totul altã reglementare, cu privire la care Curtea Constituţionalã nu a fost sesizatã.
Critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 şi 75 din Codul de procedurã civilã este lipsitã de relevanţã, întrucât, atât redacţional, cât şi prin finalitatea urmãritã, acestea nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie, republicatã, ci, dimpotrivã, le dau expresie, materializând preocuparea legiuitorului de a complini insuficienţa posibilitãţilor materiale ale celor care apeleazã la justiţie pentru apãrarea drepturilor şi intereselor lor legitime. În aceastã manierã se asigurã egalitatea de tratament între subiectele de drept, principiu care, în materie procesualã, îmbracã forma specificã a egalitãţii de arme între justiţiabili, precum şi premisele accesului liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Împrejurarea cã, în speţã, instanţa de judecatã a respins cererea petentului, întemeiatã pe cele douã texte legale, este o mãsurã care se integreazã în activitatea de aplicare a legii, de competenţa exclusivã a instanţei, şi nu relevã nici un aspect de neconstituţionalitate a reglementãrilor în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 şi 75 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Aurel Ionescu în Dosarul nr. 1.183/2003 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 septembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent
Cristina Toma
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
