Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 32 din 29 ianuarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88 alin. 1 teza intai din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995 , cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 131 din 13 februarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. 1 teza întâi din <>Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Carmen Mitruş şi Cristian Mitruş în Dosarul nr. 1.747/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal rãspunde personal Henry Segal, asistat de avocatul Dumitru Gazetovici, şi lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au depus la dosar o cerere prin care solicitã acordarea unui nou termen de judecatã, deoarece, în opinia lor, procedura de citare nu a fost legal îndeplinitã, având în vedere cã de pe citaţie lipseşte unul dintre elementele prevãzute de art. 88 alin. 1 pct. 6 din Codul de procedurã civilã, respectiv parafa şefului instanţei, situaţie care, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, atrage sancţiunea nulitãţii.
Curtea pune în discuţie incidentul procedural invocat.
Avocatul pãrţii prezente solicitã respingerea cererii formulate, deoarece o eventualã admitere a acesteia duce în mod nejustificat la tergiversarea cauzei, dat fiind cã autorii excepţiei au avut cunoştinţã de termenul de judecatã fixat de Curte.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii, întrucât citaţia conţine toate arãtãrile prevãzute la art. 88 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
Curtea constatã cã de pe citaţie nu lipseşte nici un element prevãzut de art. 88 alin. 1 din Codul de procedurã civilã. Pentru acest motiv respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecatã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Având cuvântul pe fond, avocatul pãrţii Henry Segal pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece nu se produce nici o discriminare între persoanele ce pot solicita anularea certificatului de moştenitor, mai ales cã actele notariale pot fi atacate de pãrţi sau orice altã persoanã interesatã prin acţiune în anulare la instanţa de judecatã, potrivit prevederilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
Partea Ministerul Finanţelor Publice a depus la dosar concluzii scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã prevederile <>art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 nu înfrâng prevederile constituţionale invocate referitoare la principiul nediscriminãrii, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 100 din lege, orice persoanã interesatã poate contesta certificatul de moştenitor printr-o acţiune în anulare la instanţa judecãtoreascã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 septembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.747/2003, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 alin. 1 teza întâi din <>Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Excepţia a fost ridicatã în dosarul de mai sus de reclamanţii Carmen Mitruş şi Cristian Mitruş.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textul de lege criticat contravine principiilor constituţionale ale egalitãţii, dreptului la apãrare şi ocrotirii dreptului de proprietate privatã, întrucât nu permite şi terţilor fãrã vocaţie succesoralã sau care nu sunt creditori ai defunctului sã cearã anularea certificatului de moştenitor, situaţie care ar putea aduce în mod vãdit atingere dreptului lor de proprietate.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prin textul de lege criticat se consacrã regula proceduralã conform cãreia orice persoanã care reclamã în justiţie trebuie sã dovedeascã interesul legitim ce justificã demersul sãu, fãrã a se încãlca vreuna dintre prevederile constituţionale invocate.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul României considerã cã textul criticat nu încalcã principiul egalitãţii, deoarece nu se produce nici o discriminare între persoanele care pot solicita anularea unui certificat de moştenitor, cu atât mai mult cu cât <>art. 100 din Legea nr. 36/1995 prevede cã actele notariale pot fi atacate de pãrţi sau de orice persoanã interesatã prin acţiune în anulare la instanţa judecãtoreascã, în conformitate cu prevederile Codului de procedurã civilã.
Referitor la susţinerea conform cãreia prin textul contestat se încalcã dreptul la apãrare, Guvernul aratã cã <>art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 asigurã posibilitatea unei persoane de a-şi susţine interesele, în cadrul unui litigiu dedus judecãţii, cu respectarea normelor procedurale aplicabile.
Pe de altã parte, certificatul de moştenitor, prin constatãrile fãcute în el, nu dovedeşte dreptul de proprietate, ci doar calitatea moştenitorilor de a intra în posesia bunurilor care au aparţinut defunctului, astfel cã menţiunile din acest act procedural succesoral nu sunt opozabile terţilor şi, prin urmare, dreptul de proprietate al acestora nu este afectat. În consecinţã, nu se poate susţine cã se încalcã prevederile constituţionale ale art. 44.
Avocatul Poporului aratã cã prevederile <>art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 instituie posibilitatea persoanelor vãtãmate în drepturile lor, prin emiterea certificatului de moştenitor, de a cere instanţei judecãtoreşti anularea acestuia, fãrã a face nici o diferenţiere în cadrul acestei categorii. Dispoziţiile sunt aplicabile oricãrei persoane aflate în situaţiile menţionate în ipoteza normei. Prin urmare textul contestat nu are caracter discriminatoriu.
Textul criticat nu conţine dispoziţii de naturã sã îngrãdeascã drepturile procesuale ale pãrţilor ori dreptul de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului.
Dispoziţiile art. 44 din Constituţie nu au, în opinia Avocatului Poporului, incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern şi de Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 88 alin. 1 teza întâi din <>Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi are urmãtorul conţinut:
- Art. 88 alin. 1 teza întâi: "Cei care se considerã vãtãmaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecãtoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile art. 16, 24 şi 41 din Constituţia României. Dupã aprobarea Legii de revizuire a Constituţiei României, Constituţia a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile constituţionale invocate fiind cuprinse în art. 16, 24 şi 44 cu urmãtorul conţinut:
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã. Statul român garanteazã egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnitãţi.
(4) În condiţiile aderãrii României la Uniunea Europeanã, cetãţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autoritãţile administraţiei publice locale.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sã fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte mãsuri de trecere silitã în proprietate publicã a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altã naturã discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrãri de interes general, autoritatea publicã poate folosi subsolul oricãrei proprietãţi imobiliare, cu obligaţia de a despãgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autoritãţii.
(6) Despãgubirile prevãzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţã, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinãtãţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobânditã licit nu poate fi confiscatã. Caracterul licit al dobândirii se prezumã.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 88 alin. 1 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 reglementeazã posibilitatea oricãrei persoane interesate de a se adresa instanţei de judecatã în vederea anulãrii unui certificat de moştenitor, în mãsura în care acesta a fost emis cu încãlcarea drepturilor lor.
Susţinerea autorilor excepţiei, în sensul cã prevederile legale atacate exclud posibilitatea persoanelor strãine de moştenire de a contesta certificatul de moştenitor este nefondatã, dat fiind cã în cuprinsul textului de lege nu se face nici o distincţie între succesori şi terţele persoane care ar putea fi vãtãmate prin folosirea unui certificat de moştenitor emis cu încãlcarea legii.
Pe de altã parte, potrivit art. 99 alin. 1 coroborat cu <>art. 100 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 , actele notariale sunt supuse controlului judecãtoresc şi pot fi atacate de pãrţi sau de orice persoanã interesatã prin acţiune în anulare la instanţa judecãtoreascã, în condiţiile prevãzute de Codul de procedurã civilã.
În consecinţã, nu poate fi primitã susţinerea autorilor excepţiei privitoare la încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi.
De asemenea, nu poate fi primitã susţinerea autorilor excepţiei privind încãlcarea dispoziţiilor art. 24 şi 44 din Constituţia României, republicatã, întrucât certificatul de moştenitor prin care se atestã calitatea de moştenitor legal sau testamentar al unei persoane nu constituie titlu de proprietate şi nu înlãturã posibilitatea persoanelor strãine de moştenire de a emite pretenţii asupra bunurilor cuprinse în masa succesoralã, de a face dovada drepturilor lor asupra acestor bunuri şi de a-şi apãra drepturile şi interesele în justiţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), art. 147 alin. (4) şi al art. 16, 24 şi 44 din Constituţie, republicatã, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1) şi al <>art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. 1 teza întâi din <>Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Carmen Mitruş şi Cristian Mitruş în Dosarul nr. 1.747/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 ianuarie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
--------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
