Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 315 din 20 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 22 ianuarie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 pri vînd protecţia desenelor şi modelelor industriale în Dosarul nr. 1.440/2000 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilã.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca fiind inadmisibila, deoarece sesizarea Curţii Constituţionale s-a fãcut cu nerespectarea dispoziţiilor <>art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã. Autorul exceptiei avea calitatea de terţ în cauza, deoarece prin sentinta instanţei de fond a fost admisã excepţia lipsei calitãţii procesuale active a acestuia. De altfel, excepţia de neconstituţionalitate este şi neîntemeiatã, jurisprudenta Curţii Constituţionale fiind în acest sens.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 martie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 1.440/2000, Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Star 2 Impex 95" - S.R.L. din Bucureşti. Dosarul instanţei de judecata are ca obiect judecarea recursului declarat de Societatea Comercialã "Star 2 Impex 95" - S.R.L. din Bucureşti impotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã, prin care a fost respins apelul declarat de autorul exceptiei impotriva sentinţei civile pronunţate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã. Prin aceasta sentinta a fost admisã excepţia lipsei calitãţii procesuale active şi, pe cale de consecinta, s-a respins acţiunea formulatã de Societatea Comercialã "Star 2 Impex 95" - S.R.L. din Bucureşti, cu motivarea ca reclamanta ar fi putut cere anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial, pe temeiul dispoziţiilor <>art. 8 şi 9 din Legea nr. 129/1992 .
Prin motivele de recurs, precum şi prin memoriul intitulat "Precizãri privind excepţia de neconstituţionalitate" s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 "referitor la posibilitatea atacarii în contencios administrativ a hotãrârilor Comisiei de reexaminare a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, în raport cu prevederile art. 21, 41, 48, ale art. 134 alin. (2) lit. a) şi c) şi ale art. 135 alin. (6) din Constituţie".
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 instituie o discriminare negativa fata de soluţiile reglementate prin <>Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, întrucât impotriva hotãrârilor Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci nici titularii certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial, nici terţii, persoane interesate, nu pot exercita cãile de atac prevãzute de <>Legea nr. 64/1991 . Astfel, conform susţinerilor autorului exceptiei, la situaţii juridice identice (protecţia drepturilor de proprietate industriala) cele doua legi oferã soluţii diferite, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. Se mai arata totodatã ca prevederile legale criticate contravin şi dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, privind liberul acces la justiţie. Cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor legale criticate, în raport cu dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie, se apreciazã ca prin posibilitatea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci de a acorda doua certificate de înregistrare pentru acelaşi desen/model industrial "se goleste de conţinut" dreptul de proprietate industriala acordat primului deţinãtor de certificat, incalcandu-se totodatã principiul ocrotirii proprietãţii, prevãzut la art. 135 din Constituţie. Se mai arata de cãtre autorul exceptiei ca prevederile <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 contravin şi dispoziţiilor art. 48, precum şi ale art. 49 din Constituţie, deoarece, deşi este vãtãmat prin hotãrârea Comisiei de reexaminare, nu poate cere anularea acestor hotãrâri conform <>Legii nr. 129/1992 , ceea ce, în opinia sa, reprezintã o restrangere nejustificatã a dreptului sau de a se adresa instanţei de contencios administrativ. Prevederile legale criticate contravin, în opinia autorului exceptiei, şi dispoziţiilor art. 134 alin. (2) lit. a) şi c) şi ale art. 135 alin. (6) din Constituţie, deoarece "valorificarea factorului de producţie (desenul protejat) este grav periclitata prin emiterea altui certificat de înregistrare pentru un model/desen identic", fiind în acelaşi timp "distrusa stimularea cercetãrii ştiinţifice". În final autorul exceptiei arata ca dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale prin aceea ca procedura administrativã instituitã prin art. 24 şi 25 din lege depãşeşte "termenul rezonabil" prevãzut de convenţie cu privire la dreptul la un "proces echitabil".
Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 nu este intemeiata.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 este neîntemeiatã. Se arata ca aceste prevederi nu creeazã discriminãri între cetãţeni, în condiţiile în care situaţiile juridice reglementate prin cele doua acte normative în materia proprietãţii industriale, <>Legea nr. 64/1991 şi <>Legea nr. 129/1992 , deşi prezintã unele caracteristici comune, nu pot fi considerate identice. Totodatã în punctul de vedere al Guvernului se considera, în esenta, ca nu este incalcata nici una dintre prevederile constituţionale invocate în motivarea exceptiei cu privire la protecţia proprietãţii, accesul la justiţie, dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publica, restrangerea unor drepturi, obligaţia statului de a asigura cadrul favorabil pentru valorificarea factorilor de producţie şi stimularea cercetãrii ştiinţifice. Se arata ca certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial conferã titularului sau, potrivit <>art. 2 şi 29 din Legea nr. 129/1992 , un drept exclusiv de exploatare, precum şi dreptul de a interzice terţilor sa efectueze, fãrã autorizare, anumite acte expres prevãzute. Cu privire la exigenţele impuse de Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale se considera ca, "instituind o singura faza administrativ-jurisdicţionalã şi reglementand o singura cale de atac impotriva hotãrârii Comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, dispoziţiile legale atacate asigura un termen rezonabil pentru judecarea cauzelor în materia desenelor şi modelelor industriale, fiind respectate astfel prevederile art. 6 paragraful 1 din convenţie".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1993, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 24: "Hotãrârile privind cererile de înregistrare a desenului sau modelului industrial pot fi contestate pe cale administrativã, în scris şi motivat, la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, în termen de 3 luni de la comunicare.
Contestaţia va fi examinata, în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia, de o comisie de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, a carei componenta este alta decât aceea a comisiei prevãzute la art. 22 alin. 1.";
- Art. 25: "Hotãrârea Comisiei de reexaminare se comunica pãrţilor în termen de 15 zile de la pronunţare şi poate fi atacatã la Tribunalul municipiului Bucureşti, în termen de 3 luni de la comunicare.
Hotãrârile Comisiei de reexaminare şi hotãrârile judecãtoreşti rãmase definitive se publica în Buletinul oficial de proprietate industriala al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci."
În susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate se invoca încãlcarea urmãtoarelor dispoziţii constituţionale:
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 41: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";
- Art. 48: "(1) Persoana vãtãmatã într-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obţinã recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitãrii acestui drept se stabilesc prin lege organicã.";
- Art. 134 alin (2) lit. a) şi c): "Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. [...];
c) stimularea cercetãrii ştiinţifice naţionale;";
- Art. 135: "(1) Statul ocroteşte proprietatea. [...];
(6) Proprietatea privatã este, în condiţiile legii, inviolabilã."
Sunt invocate totodatã şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, potrivit cãrora: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi intrun termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanta independenta şi impartiala, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzatii în materie penalã îndreptate impotriva sa. Hotãrârea trebuie sa fie pronunţatã în mod public, dar accesul în sala de şedinţe poate fi interzis presei şi publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei pãrţi a acestuia în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale într-o societate democratica, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanta atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de natura sa aducã atingere intereselor justiţiei."
Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea retine ca aceasta este neîntemeiatã.
Astfel, o prima critica formulatã de autorul exceptiei consta în aceea ca la situaţii juridice identice (protecţia drepturilor de proprietate industriala) exista doua soluţii diferite (una reglementatã prin <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 , iar cealaltã reglementatã prin <>Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, întrucât impotriva hotãrârilor Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci nu se poate acţiona pentru anularea lor de cãtre alte persoane interesate pentru anularea lor), ceea ce contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
Examinând aceasta critica, Curtea constata ca este neîntemeiatã. Având în vedere caracterul special al celor doua legi (<>Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale şi <>Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţii), precum şi obiectul şi scopul diferite ale acestora, este justificatã existenta unor soluţii diferite în ceea ce priveşte modalitatea de exercitare a cãilor de atac. De aceea opţiunea legiuitorului cu privire la reglementarea acestui aspect nu contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
În ceea ce priveşte susţinerea autorului exceptiei cu privire la neconcordanta dintre cele doua acte normative, Curtea retine ca aceasta nu poate forma obiect al contenciosului constituţional.
De asemenea, în legatura cu critica dispoziţiilor <>art. 25 din Legea nr. 129/1992 , potrivit cãrora hotãrârea se comunica pãrţilor care o pot ataca la tribunal, Curtea constata ca aceasta este o norma de procedura. În consecinta, sunt incidente dispoziţiile constituţionale ale art. 125 alin. (3), conform cãrora "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege". Legea specialã, prevãzând ca numai pãrţile pot ataca în justiţie hotãrârea pronunţatã de Comisia de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, nu incalca principiul constituţional al liberului acces la justiţie prevãzut la art. 21 din Constituţie. De altfel, Curtea retine ca aceasta prevedere este conformã cu principiul efectului relativ a hotãrârilor judecãtoreşti, care se aplica şi în cazul hotãrârilor pronunţate de organele administrativ-jurisdicţionale, principiu în baza cãruia numai pãrţile din proces pot exercita cãile de atac impotriva hotãrârilor pronunţate. Ca atare, nu se poate retine ca aceasta dispoziţie ar constitui o încãlcare a dreptului la liberul acces la justiţie pentru alte persoane care nu au avut calitatea de pãrţi în proces, dar care îşi pot realiza dreptul de a se adresa justiţiei, în condiţiile legii, inclusiv potrivit <>Legii nr. 129/1992 .
Cu privire la susţinerea ca prin posibilitatea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci de a acorda doua certificate de înregistrare pentru acelaşi desen sau model industrial "se goleste de conţinut" dreptul de proprietate acordat primului deţinãtor de certificat, Curtea constata ca nici aceasta nu este intemeiata. Din interpretarea dispoziţiilor legale criticate rezulta ca acestea instituie o procedura prealabilã administrativ-jurisdicţionalã cu privire la contestarea hotãrârilor privind cererile de înregistrare a desenului sau modelului industrial (art. 24), precum şi posibilitatea ca hotãrârile pronunţate de Comisia de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci sa fie atacate la Tribunalul Bucureşti în termen de 3 luni de la comunicare. Rezulta deci ca aceste dispoziţii, prin ele însele, nu pot fi de natura sa încalce dreptul de proprietate al altor persoane care reclama drepturi în legatura cu desenul sau modelul industrial. În realitate, conform legii, autorul exceptiei, ca şi orice alta persoana interesatã, dispune de calea prevãzutã de un alt text al legii, şi anume <>art. 21 din Legea nr. 129/1992 , care prevede dreptul de a ridica obiecţii scrise la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci privind înregistrarea desenului sau modelului industrial, în termen de 3 luni de la data publicãrii cererii de înregistrare şi a reproducerii acestuia în Buletinul oficial de proprietate industriala al oficiului, publicare prevãzutã, tocmai în acest scop, de art. 20 din lege. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 37 din lege "Certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial, eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, poate fi anulat, în tot sau în parte, la cererea unei persoane interesate, în cazul când se constata ca, la data înregistrãrii cererii, nu erau îndeplinite condiţiile pentru acordarea protecţiei.
Anularea poate fi cerutã pe toatã durata de valabilitate a certificatului şi se judeca de cãtre Tribunalul municipiului Bucureşti [...]". De altfel, legea prevede la art. 41 şi 42 şi mijloace de drept penal pentru apãrarea calitãţii de autor al desenului sau modelului industrial ori reproducerea fãrã drept a acestora. În consecinta, Curtea retine ca nu sunt întemeiate criticile aduse <>Legii nr. 129/1992 , privind încãlcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la protecţia proprietãţii private şi la obligaţiile statului în economia de piata, prevãzute la art. 41 alin. (1) şi (2), art. 135 alin. (1) şi (6) şi la art. 134 alin. (2) lit. a) şi c) din Constituţie.
În legatura cu procedura prealabilã, jurisdicţional-administrativã, reglementatã de <>art. 24 din Legea nr. 129/1992 , Curtea Constituţionalã s-a pronunţat, în principiu, în jurisprudenta sa, în sensul ca o asemenea procedura administrativ-jurisdicţionalã nu poate fi consideratã neconstitutionala atât timp cat hotãrârile pronunţate în cadrul acestei proceduri pot fi atacate în justiţie. În acest sens menţionãm, de exemplu, Decizia nr. 163/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 28 decembrie 1998.
În ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii dispoziţiilor art. 48 din Constituţie, privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publica, şi ale art. 49 din Legea fundamentalã, privind restrangerea exerciţiului unor drepturi, Curtea retine ca, întrucât legea prevede cai speciale de atac în justiţie pentru persoanele interesate, precum şi proceduri speciale, adecvate situaţiilor juridice pe care aceasta lege specialã le protejeaza, nu se poate retine ca prevederile legale criticate incalca dispoziţiile constituţionale invocate de autorul exceptiei.
În sfârşit, Curtea constata ca este neîntemeiatã şi susţinerea potrivit cãreia prevederile <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 contravin dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Dispoziţiile privind posibilitatea de a se contesta pe cale administrativ-jurisdicţionalã hotãrârile privind cererile de înregistrare a desenului sau modelului industrial, precum şi exercitarea caii de atac la instanta de judecata impotriva hotãrârilor Comisiei de reexaminare sunt în concordanta cu dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din convenţie, nefiind de natura sa prelungeascã excesiv durata procesului. Dimpotriva, textele legale criticate instituie termene de natura sa asigure celeritatea în soluţionarea litigiilor.
În consecinta, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 urmeazã sa fie respinsã.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Star 2 Impex 95" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.440/2000 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 20 noiembrie 2001.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
