Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 313 din 14 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 14 iulie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, excepţie ridicatã de Marian Gabriel Fereşteanu în Dosarul nr. 3.635/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin avocat Cecilia Tamaş, lipsind partea Costel Florea, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate aşa cum a fost formulatã, arãtând cã sintagma "în cursul urmãririi penale", cuprinsã în textul de lege criticat, creeazã o discriminare între inculpaţi, dupã cum aceştia au denunţat şi au facilitat tragerea la rãspundere penalã a altor persoane care au sãvârşit infracţiuni legate de droguri în timpul urmãririi penale sau care înţeleg a denunţa dupã terminarea urmãririi penale, deşi drepturile inculpatului sunt aceleaşi pe întreg parcursul procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind cã prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 3.635/2004, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, excepţie ridicatã de Marian Gabriel Fereşteanu în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat creeazã o discriminare între inculpaţii care au fãcut denunţul în timpul urmãririi penale şi cei care înţeleg sã denunţe dupã terminarea urmãririi penale, facilitând astfel tragerea la rãspundere penalã. În opinia autorului excepţiei, denunţãtorul ar trebui sã beneficieze de reducerea pedepsei în condiţiile <>art. 16 din Legea nr. 143/2000 , indiferent de stadiul procesului penal în care acesta denunţã şi faciliteazã identificarea şi tragerea la rãspundere penalã a altor persoane care au sãvârşit infracţiuni legate de droguri, atâta vreme cât drepturile inculpatului sunt aceleaşi pe întreg parcursul procesului penal.
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât prevederea legalã criticatã nu creeazã privilegii sau discriminãri, constituind o circumstanţã atenuantã legalã pe care legiuitorul a înţeles s-o aplice numai unei categorii restrânse de fãptuitori, în scopul descoperirii în timp util şi a altor persoane care au sãvârşit infracţiuni.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã legiuitorul are atributul exclusiv de a stabili modalitatea de rãspundere penalã pentru participanţii la procesul penal, iar faptul cã acesta a reglementat prin <>art. 16 din Legea nr. 143/2000 reducerea pedepsei anumitor fãptuitori şi numai în anumite condiţii, în faza de urmãrire penalã, demonstreazã cã a dorit sã rezolve încã din aceastã etapã, în mod util şi cu mare rapiditate, problema identificãrii altor persoane care ar fi sãvârşit infracţiuni legate de droguri. Atâta vreme cât textul de lege criticat se aplicã nediferenţiat tuturor persoanelor aflate în situaţii identice, nu poate fi reţinutã critica acestuia în raport de prevederile art. 16 din Constituţie.
Guvernul considerã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã. În opinia sa, cauza de reducere a pedepsei prevãzutã de textul de lege criticat a fost instituitã de legiuitor cu respectarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, aceasta aplicându-se tuturor persoanelor care se încadreazã în ipoteza normei juridice, fãrã a avea la bazã vreunul dintre criteriile de discriminare prevãzute în art. 4 alin. (2) din Constituţie. Se aratã, totodatã, cã dispoziţiile legale criticate nu contravin nici prevederilor art. 15 din Constituţie, întrucât, chiar dacã drepturile cetãţeneşti sunt universale, drepturile procesuale au o sferã de aplicare delimitatã precis de lege.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile legale criticate nu contravin sub nici un aspect principiului egalitãţii în drepturi, întrucât se aplicã în mod egal tuturor persoanelor prevãzute de ipoteza normei, şi anume celor care, în timpul urmãririi penale, denunţã şi faciliteazã identificarea şi tragerea la rãspundere penalã a altor persoane care au sãvârşit infracţiuni legate de droguri, fãrã a face nici o diferenţiere în cadrul acestei categorii.
În concluzie, Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sãu de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 16 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, având urmãtorul cuprins: "Persoana care a comis una dintre infracţiunile prevãzute la art. 2-10, iar în timpul urmãririi penale denunţã şi faciliteazã identificarea şi tragerea la rãspundere penalã a altor persoane care au sãvârşit infracţiuni legate de droguri beneficiazã de reducerea la jumãtate a limitelor pedepsei prevãzute de lege."
Autorul excepţiei considerã cã aceste dispoziţii legale încalcã prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1), privind universalitatea drepturilor şi libertãţilor fundamentale, precum şi pe cele ale art. 16, privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sã fie respinsã.
Curtea reţine cã reglementarea privind reducerea pedepsei în beneficiul persoanei care a comis una dintre infracţiunile prevãzute la <>art. 2-10 din Legea nr. 143/2000 , în situaţia în care aceasta denunţã, în timpul urmãririi penale, alte persoane care au sãvârşit infracţiuni legate de droguri, nu poate fi consideratã o încãlcare a principiului egalitãţii. Aşa cum a stabilit Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, egalitatea nu înseamnã uniformitate, fiind posibilã stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situaţii diferite, când aceasta se justificã în mod raţional şi obiectiv. Or, în cazul de faţã, mãsura instituitã de legiuitor are o justificare obiectivã şi rezonabilã, fiind determinatã de necesitatea identificãrii cu rapiditate, încã din aceastã fazã a procesului penal, a persoanelor care au sãvârşit infracţiuni legate de droguri, dat fiind pericolul social ridicat al acestor infracţiuni.
De altfel, este evident cã situaţiile în care se gãsesc persoanele care au comis una dintre infracţiunile prevãzute la <>art. 2-10 din Legea nr. 143/2000 , în cele douã faze ale procesului penal - urmãrirea penalã şi judecata - nu sunt similare, astfel încât tratamentul juridic care li se aplicã nu poate fi decât diferenţiat.
Este neîntemeiatã şi critica formulatã în raport de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea fundamentalã, întrucât dispoziţiile legale ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu aduc nici o atingere principiului universalitãţii drepturilor şi libertãţilor consacrate prin Constituţie. <>Art. 16 din Legea nr. 143/2000 reglementeazã un beneficiu legal, acordat într-o situaţie determinatã, pentru considerente deplin justificate, iar nu o îngrãdire a vreunui drept sau a vreunei libertãţi fundamentale, aşa cum susţine autorul excepţiei.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, excepţie ridicatã de Marian Gabriel Fereşteanu în Dosarul nr. 3.635/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iunie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
