Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 312 din 6 aprilie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302^1 alin. 1 lit. c) si art. 306 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 385 din 4 mai 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Dumitru Coca în Dosarul nr. 918/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilã şi pentru cauze privind proprietatea intelectualã.
La apelul nominal se prezintã, pentru autorul excepţiei, avocatul Elena Drãgoescu, cu delegaţie la dosar. Lipsesc pãrţile Ion Clapon şi Florentina Clapon, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Avocatul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 918/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilã şi pentru cauze privind proprietatea intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Dumitru Coca, prin avocat, cu ocazia soluţionãrii recursului formulat împotriva Deciziei civile nr. 1.096/A din 29 septembrie 2004 pronunţatã de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi litigii de muncã în Dosarul nr. 2.323/Civ/2004.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia considerã cã textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 53, precum şi ale art. 6 paragraful 1 şi art. 18 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În acest sens, aratã cã "este normal a fi reglementat un termen pentru exercitarea unei cãi de atac în justiţie în vederea evitãrii tergiversãrii unei cauze, însã este o încãlcare a dreptului la apãrare şi o îngrãdire a dreptului de exercitare a drepturilor constituţionale impunerea motivãrii şi dezvoltãrii motivelor de recurs în termenul de exercitare a cãii de atac". În susţinerea acestor argumente autorul excepţiei invocã dispoziţiile art. 132 alin. 1, art. 287 alin. 1 şi 2 şi art. 292 alin. 2 din Codul de procedurã civilã.
Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, dispoziţiile de lege criticate fiind în concordanţã cu normele constituţionale şi reglementãrile internaţionale invocate.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, susţinerile avocatului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul cuprins:
- Art. 302^1 alin. 1 lit. c): "Cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulitãţii, urmãtoarele menţiuni: [...]
c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiazã recursul şi dezvoltarea lor sau, dupã caz, menţiunea cã motivele vor fi depuse printr-un memoriu separate;";
- Art. 306 alin. 1: "Recursul este nul dacã nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevãzute în alin. 2."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale autorul excepţiei invocã, fãrã însã a evidenţia în ce constã pretinsa relaţie de contrarietate, prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) - statul de drept, art. 11 alin. (2) - dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) - egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) - tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) - accesul liber la justiţie şi art. 53 - restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. De asemenea, considerã cã sunt înfrânte dispoziţiile art. 6 paragraful 1 şi art. 18 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi, respectiv, limitarea folosirii restrângerii drepturilor.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã Legea fundamentalã nu cuprinde prevederi referitoare la obligativitatea existenţei tuturor cãilor de atac, ci statueazã prin art. 129 şi art. 126 alin. (2) cã exercitarea cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt stabilite prin lege, adicã potrivit normelor de procedurã. Din aceste prevederi constituţionale rezultã cã legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile şi condiţiile în care pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac. În acest sens, în privinţa condiţiilor de exercitare a cãilor de atac, legiuitorul poate sã reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie sã fie fãcutã declaraţia, conţinutul sãu, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele de acelaşi gen, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere dreptului în substanţa sa sau principiilor şi textelor constituţionale de referinţã.
Nici reglementãrile internaţionale nu impun în materia exercitãrii cãilor de atac. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în Cazul Beles şi alţii contra Cehiei din 12 noiembrie 2002, a constatat cã dreptul de acces la un tribunal nu este absolut şi se preteazã la limitãri implicit admise, în special în ceea ce priveşte condiţiile de admisibilitate a unui recurs, având în vedere cã presupune reglementarea din partea statului care se bucurã, în aceastã privinţã, de o anumitã marjã de apreciere.
În speţã, autorul excepţiei solicitã sã se constate incidenţa dispoziţiilor art. 132 alin. 1, art. 287 alin. 1 şi 2 sau art. 292 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, în locul celor ale art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 306 alin. 1 din acelaşi cod, ceea ce este inadmisibil.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Dumitru Coca în Dosarul nr. 918/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilã şi pentru cauze privind proprietatea intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 aprilie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
