Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 312 din 10 iulie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 571 din 8 august 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Argentina Ciobanu în Dosarul nr. 202/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal este prezenta autoarea exceptiei, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Argentina Ciobanu solicita admiterea exceptiei, depunând în acest sens note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, fãcând referire la jurisprudenta Curţii Constituţionale prin care s-a statuat ca textele ce fac obiectul exceptiei sunt constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 aprilie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 202/2003, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Argentina Ciobanu.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, se susţine ca dispoziţiile legale criticate incalca art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, deoarece "nu prevãd în mod explicit repunerea în termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în anularea donatiei".
În opinia autorului exceptiei ar trebui sa se admitã ca:
"a) intra sub incidenta textului nu numai imobilele în privinta cãrora s-a obţinut desfiinţarea actului de donaţie înainte de intrarea în vigoare a legii, ci şi imobilele în privinta cãrora desfiinţarea actului se va realiza ulterior, dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 10/2001 ;
b) textul citat face referire nu numai la actele de donaţie care au fost sau care vor fi desfiinţate pentru nulitate absolutã, ci şi la actele de donaţie care au fost sau care vor fi desfiinţate pentru nulitate relativã."
Autorul exceptiei considera, de asemenea, ca textul de lege criticat poate fi considerat constituţional numai în mãsura în care este interpretat în sensul ca sunt repuse în termenul de prescripţie şi persoanele îndreptãţite sa solicite anularea donatiei pentru cauza de nulitate relativã. În caz contrar, textul legal criticat ar incalca principiul egalitãţii cetãţenilor în fata legii, deoarece ar institui un tratament discriminatoriu pentru cetãţeni aflaţi într-o situaţie identicã.
Instanta de judecata considera ca excepţia este neîntemeiatã întrucât textul de lege criticat nu contravine Legii fundamentale.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã ca textul care face obiectul exceptiei este constituţional, arãtând ca motivele de neconstituţionalitate a textelor legale criticate nu ţin de constituţionalitatea acestora, ci de corecta lor interpretare şi aplicare.
Guvernul, în punctul sau de vedere, arata, de asemenea, ca, de fapt, autorul exceptiei nu invoca o problema de constitutionalitate a legii, ci de interpretare şi aplicare a prevederilor acesteia.
Avocatul Poporului apreciazã ca textul legal criticat nu incalca principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor. Se arata ca "aceasta critica conform cãreia se creeazã o inegalitate între persoana care poate cere şi obţine o hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã, prin care sa se constate nulitatea absolutã a unei donaţii şi dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 10/2001 , şi persoana care nu mai poate solicita anularea unei donaţii datoritã implinirii termenului de prescripţie nu poate fi primitã, pentru motivul ca, potrivit Codului civil, aceste doua persoane nu au aceleaşi drepturi". Diferenţa de temei juridic nu poate fi consideratã inegalitate, ea având scopul sa ofere o protecţie mai mare persoanei cãreia i s-a încãlcat grav un drept al sau.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Excepţia are ca obiect dispoziţiile <>art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, a cãror redactare este urmãtoarea:
- Art. 2 alin. (1) lit. c): "(1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege: [...]
c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi alte imobile donate statului, dacã s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulitãţii donatiei printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este inadmisibila, urmând a fi respinsã.
Autorul exceptiei solicita ca instanta de contencios constituţional sa constate neconstituţionalitatea textului legal criticat, pe motiv ca acest text nu prevede în mod explicit repunerea în termenul de prescripţie a dreptului la acţiunea în anularea donatiei. De asemenea, acesta solicita interpretarea într-un anumit sens a textului criticat pentru a nu fi contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã "se pronunţa numai asupra problemelor de drept, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului. De asemenea, Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei".
Astfel, controlul exercitat de Curtea Constituţionalã nu poate privi omisiuni de reglementare; în caz contrar, instanta de control constituţional şi-ar aroga dreptul de a completa prevederi legale în vigoare, ceea ce este inadmisibil, având semnificatia unei ingerinţe în atribuţiile Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea fundamentalã, este unica autoritate legiuitoare a tarii.
De asemenea, nu poate fi reţinutã nici cererea potrivit cãreia Curtea Constituţionalã ar trebui sa constate ca textul legal criticat este neconstitutional dacã este interpretat într-un anumit sens, care ar contraveni art. 16 alin. (1) din Constituţie.
În jurisprudenta sa Curtea Constituţionalã a statuat ca aspectele privind situaţia de fapt şi justificarea drepturilor subiective ale pãrţilor, precum şi modul de interpretare şi de aplicare a legii sunt de competenta instanţelor de judecata. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 300 din 1 iulie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 22 octombrie 1997.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Argentina Ciobanu în Dosarul nr. 202/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 10 iulie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
