Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 311 din 8 iulie 2004  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a   Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a   Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, aprobata cu modificari si completari prin   Legea nr. 452/2001     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 311 din 8 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 452/2001

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 810 din 2 septembrie 2004
Ion Predescu - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat asistent-şef

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurãri sociale ale avocaţilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 452/2001 . Excepţia a fost ridicatã de Cabinetul de avocat Corina Dodoiu din Focşani în Dosarul nr. 68/C/2004 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arãtând cã prevederile de lege criticate nu contravin textelor din Constituţie invocate ca fiind încãlcate, cuantumul taxelor datorate de cãtre avocaţi fiind stabilit de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, în temeiul dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1995 şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 .

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 martie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 68/C/2004, Tribunalul Vrancea - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurãri sociale ale avocaţilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 452/2001 . Excepţia a fost ridicatã de Cabinetul de avocat Corina Dodoiu din Focşani într-o cauzã civilã prin care se solicitã constatarea nulitãţii absolute a obligaţiei de platã a cotei de 10% din încasãri, datorate cu titlu de taxe şi contribuţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã <>Legea nr. 51/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 încalcã prevederile constituţionale ale art. 34, referitoare la ocrotirea sãnãtãţii şi organizarea sistemului de asigurãri sociale, precum şi pe cele ale art. 41, privind mãsurile de protecţie socialã şi concediul plãtit. În acest sens se aratã cã actele normative criticate nu stabilesc cuantumul taxelor şi contribuţiilor pentru exercitarea profesiei de avocat şi nici cuantumul contribuţiilor pentru fondul Casei de Asigurãri a Avocaţilor. Aşa fiind, considerã cã taxa anualã de 10% din venitul brut realizat de avocaţii definitivi, perceputã de Casa de Asigurãri a Avocaţilor "ca organ care colecteazã fondurile pentru acordarea pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite acestora, stabilit prin <>art. 75-78 din Legea nr. 51/1995 ", este "stabilitã în mod arbitrar" prin acte interne ale unor organe nelegal constituite, dupã criterii care au în vedere "acoperirea nevoilor curente de platã ale casei şi nu asigurarea drepturilor constituţionale prevãzute în art. 34 şi 41 din Constituţia României".
Tribunalul Vrancea - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens, se aratã cã, într-adevãr, <>Legea nr. 51/1995 nu stabileşte cuantumul taxelor şi al contribuţiilor datorate pentru formarea bugetului baroului, al Casei de Asigurãri a Avocaţilor şi al Uniunii Avocaţilor din România, dar el este stabilit în mod legal de organele lor de conducere, în temeiul art. 1 din legea criticatã, care prevede cã profesia de avocat este liberã şi independentã, cu organizare şi funcţionare autonome.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În esenţã, aratã cã Uniunea Avocaţilor din România şi Casa de Asigurãri a Avocaţilor au dobândit personalitate juridicã în temeiul <>Legii nr. 51/1995 , iar modalitatea concretã de funcţionare a lor poate fi stabilitã prin acte normative subsecvente. Temeinicia stabilirii cuantumului taxelor şi contribuţiilor prin acte adoptate de organele de conducere ale acestor organisme rezultã din caracterul liberal şi independent al profesiei de avocat, care însã nu exclude anumite reguli privind organizarea şi funcţionarea sa, dispuse prin acte normative de valoare inferioarã, deplin legale. În speţã, Consiliul Uniunii Avocaţilor din România este îndreptãţit sã stabileascã, conform dispoziţiilor <>art. 42 din Legea nr. 51/1995 şi ale art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 221/2000, nivelul contribuţiei minime obligatorii "potrivit nevoilor curente şi de perspectivã ale Casei de Asigurãri a avocaţilor". În sfârşit, considerã cã, în temeiul art. 21 din Constituţie, republicatã, actele emise de Consiliul Uniunii Avocaţilor pot fi contestate în justiţie pe calea contenciosului administrativ.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu contravin Constituţiei. În acest sens, aratã cã opţiunea legiuitorului de a stabili taxe şi contribuţii, fãrã a menţiona expres cuantumul acestora, are drept scop constituirea unor fonduri, bazate pe principiile autonomiei, solidaritãţii, obligativitãţii şi contributivitãţii, fonduri ce se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei lor, adicã pentru "asigurarea funcţionãrii organelor de conducere ale unui corp profesional şi a unui sistem propriu de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale bazat, printre alte surse, şi pe contribuţia tuturor membrilor sãi". Or, se adaugã în continuare, aceste taxe şi contribuţii nu sunt venituri la bugetul de stat pentru a fi stabilite numai prin lege, aşa cum prevede art. 139 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, "ci contribuţii la un fond special, a cãrui destinaţie este stabilitã tocmai prin dispoziţiile de lege criticate." Posibilitatea stabilirii de cãtre Consiliul Uniunii Avocaţilor din România a nivelului contribuţiei minime obligatorii datorate de avocaţi, respectiv stabilirea, prin Statutul Casei de Asigurãri a Avocaţilor, a structurii bugetului propriu al acesteia este o problemã de aplicare a legii, asupra cãreia Curtea Constituţionalã nu este competentã sã se pronunţe. Considerã cã art. 41 din Constituţie invocat, de asemenea, ca fiind neconstituţional, nu este incident în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi pe cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constitutie prevederile <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cele ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurãri sociale ale avocaţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 452/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 25 iulie 2001.
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate prevederile acestor acte normative încalcã dispoziţiile art. 34 şi 41 din Constituţie, republicatã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 34: "(1) Dreptul la ocrotirea sãnãtãţii este garantat.
(2) Statul este obligat sã ia mãsuri pentru asigurarea igienei şi a sãnãtãţii publice.
(3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurãri sociale pentru boalã, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitãrii profesiilor medicale şi a activitãţilor paramedicale, precum şi alte mãsuri de protecţie a sãnãtãţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.";
- Art. 41: "(1) Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã.
(2) Salariaţii au dreptul la mãsuri de protecţie socialã. Acestea privesc securitatea şi sãnãtatea salariaţilor, regimul de muncã al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţarã, repausul sãptãmânal, concediul de odihnã plãtit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesionalã, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normalã a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncã egalã, femeile au salariu egal cu bãrbaţii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncã şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine cã aceasta a fost ridicatã într-o cauzã având ca obiect constatarea nulitãţii absolute a obligaţiilor de platã cãtre baroul de avocaţi, a cotei de 10% din încasãri şi alte contribuţii cu titlu de taxe şi contribuţii, care condiţioneazã exercitarea profesiei de avocat. În esenţã, criticile formulate constau în susţinerea potrivit cãreia cuantumul acestor taxe, calculat din venitul brut anual, este stabilit în mod arbitrar, "prin acte interne ale unor organe nelegal constituite", în scopul acoperirii nevoilor curente de platã ale Casei de Asigurãri a Avocaţilor. Aşa fiind, sub acest aspect autorul excepţiei considerã cã atât <>Legea nr. 51/1995 , cât şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 sunt contrare prevederilor art. 34 şi 41 din Constituţie, republicatã.
În legãturã cu textele din Constituţie, invocate ca fiind încãlcate, Curtea constatã cã acestea nu au incidenţã în cauzã, întrucât ele nu conţin dispoziţii referitoare la pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale. Astfel, prevederile constituţionale ale art. 34 privesc "Dreptul la ocrotirea sãnãtãţii", iar cele ale art. 41 se referã la "Munca şi protecţia socialã a muncii".
Curtea Constituţionalã constatã cã şi susţinerile potrivit cãrora cuantumul taxelor şi contribuţiilor datorate de avocaţii definitivi este stabilit în mod arbitrar prin acte interne ale unor organe nelegal constituite, sunt neîntemeiate şi urmeazã a fi respinse. Astfel, <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 , republicatã, stabileşte cã "Profesia de avocat este liberã şi independentã, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei", avocatul având obligaţia, conform prevederilor art. 42 din aceeaşi lege, "[...] sã achite cu regularitate taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului, bugetului Uniunii Avocaţilor din România şi bugetului Casei de Asigurãri a Avocaţilor." În legãturã cu dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurãri sociale ale avocatului, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 452/2001 , dispune cã acesta se exercitã printr-un sistem unic, propriu şi autonom care este organizat şi funcţioneazã pe baza principiilor autonomiei, solidaritãţii, obligativitãţii, contributivitãţii, descentralizãrii şi al repartiţiei, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 51/1995 , republicatã, şi de Statutul Casei de Asigurãri a Avocaţilor. Acest sistem este gestionat de Casa de Asigurãri a Avocaţilor din România, ca instituţie autonomã de interes public cu personalitate juridicã, cu statut de organizare şi funcţionare aprobat de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. Tot Consiliul Uniunii Avocaţilor din România stabileşte, aşa cum prevede <>art. 3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 , nivelul contribuţiei minime obligatorii datorate de avocaţii înscrişi în tablourile barourilor cu drept de exercitare a profesiei potrivit nevoilor curente şi de perspectivã ale Casei de Asigurãri a Avocaţilor. Aşadar, din coroborarea dispoziţiilor legale menţionate rezultã cu claritate cã nivelul contribuţiei este stabilit de organul abilitat pentru aceasta, în condiţiile legii, iar nu aşa cum susţine autorul excepţiei, "în mod arbitrar, prin acte interne ale unor organe nelegal constituite".

Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurãri sociale ale avocaţilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 452/2001 , excepţie ridicatã de Cabinetul de avocat Corina Dodoiu din Focşani în Dosarul nr. 68/C/2004 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iulie 2004.

PREŞEDINTE,
ION PREDESCU

Magistrat asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016