Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 311 din 29 martie 2007  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 725 alin. 1 din Codul de procedura civila si ale art. II si   art. III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea   Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 311 din 29 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 725 alin. 1 din Codul de procedura civila si ale art. II si art. III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 8 mai 2007

Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 725 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. II şi III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "SOCOT" - S.A. din Târgu Mureş şi Albert Gheorghe Dosa în dosarele nr. 572/2006/C şi nr. 1.025/2006/C ale Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale pentru minori şi familie.
La apelul nominal rãspunde mandatarul pãrţilor Maria Bianca Bâra, Mihai Albu, Olimpiu Albu şi Adriana Sibiu, lipsã fiind autorii excepţiei şi celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.425D/2006 şi nr. 53D/2007 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Mandatarul pãrţilor este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 53D/2007 la Dosarul nr. 2.425D/2006, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, mandatarul prezent solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 22 noiembrie 2006 şi 14 decembrie 2006, pronunţate în dosarele nr. 572/2006/C şi nr. 1.025/2006/C, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 725 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. II şi III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Comercialã "SOCOT" - S.A. din Târgu Mureş şi Albert Gheorghe Dosa în cauze ce au ca obiect soluţionarea unor recursuri declarate împotriva unor decizii pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (3) şi art. 129 din Constituţie, prin aceea cã permit judecarea recursului de cãtre instanţa care a soluţionat apelul în aceeaşi cauzã. De asemenea, se susţine cã trimiterea dosarelor pe cale administrativã instanţelor devenite competente sã le judece încalcã principiul separaţiei puterilor în stat. În continuare, aratã cã textele de lege criticate contravin şi principiului neretroactivitãţii legii prevãzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale pentru minori şi familie aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Deşi autorul excepţiei se referã la dispoziţiile <>art. II şi III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , din motivarea excepţiei se constatã cã excepţia de neconstituţionalitate priveşte <>art. II şi III din Legea nr. 219/2005 . De asemenea, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese cã autorul acesteia este nemulţumit doar de alin. 1 al art. 725, critica sa vizând doar acest alineat, iar nu întreg articolul.
Astfel, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 725 alin. 1 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. II şi III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Art. 725 din Codul de procedurã civilã a fost modificat prin <>art. I pct. 225 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 725 alin. 1 din Codul de procedurã civilã:
"Dispoziţiile legii noi de procedurã se aplicã, din momentul intrãrii ei în vigoare, şi proceselor în curs de judecatã începute sub legea veche, precum şi executãrilor silite începute sub acea lege.";
- <>Art. II din Legea nr. 219/2005 : "(1) Procesele în curs de judecatã în primã instanţã la data schimbãrii competenţei instanţelor legal învestite, precum şi cãile de atac se judecã de instanţele competente, potrivit legii.
(2) Apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa tribunalului se trimit la tribunale.
(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (1)-(3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativã, instanţelor devenite competente sã le judece.";
- Art. III: "Dispoziţiile alin. (2) al art. 76 intrã în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2006."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la separaţia puterilor în stat, art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi art. 129 referitoare la folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin <>Decizia nr. 519 din 20 iunie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, a statuat cã dispoziţiile art. 725 alin. 1 din Codul de procedurã civilã instituie regula de drept comun ce constã în aplicarea imediatã a legii procesuale noi, aceeaşi instanţã putând fi învestitã cu soluţionarea a douã cãi de atac în aceeaşi cauzã, ceea ce nu relevã însã niciun fine de neconstituţionalitate.
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 219/2005 , se constatã cã asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate Curtea s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 137 din 21 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 14 martie 2006. Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã reglementarea criticatã a fost adoptatã de legiuitor în cadrul competenţei sale, astfel cum este determinatã prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", iar "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii".
Potrivit <>art. II din Legea nr. 219/2005 , apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrãrii în vigoare a legii şi care, potrivit acesteia, sunt de competenţa tribunalului se trimit la tribunal, iar, în mod similar, recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a legii şi care, potrivit acesteia, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel. În toate aceste cazuri, trimiterea dosarelor la instanţele competente potrivit legii noi se face pe cale administrativã, fãrã a se mai pronunţa o hotãrâre de declinare a competenţei. Soluţia trimiterii pe cale administrativã a dosarelor s-a impus pentru a se evita pe cât posibil tergiversarea soluţionãrii cauzelor. Chiar dacã, prin efectul aplicãrii imediate a noii reglementãri referitoare la competenţa materialã, aceeaşi instanţã urmeazã sã soluţioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotãrâri, soluţia legislativã adoptatã nu relevã niciun fine de neconstituţionalitate. Astfel, dincolo de faptul cã ne aflãm în prezenţa unei reglementãri cu caracter tranzitoriu, soluţionarea aparţine unor complete cu o compunere diferitã, iar pãrţile beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite sã le asigure dreptul la apãrare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil. Mai mult, noua soluţie legislativã nu instituie nicio discriminare şi, ca atare, nu contravine nici principiului egalitãţii de tratament între subiectele de drept.
Totodatã, Curtea a reţinut cã dispoziţiile legale ce fac obiectul excepţiei nu aduc nicio atingere principiului imparţialitãţii instanţelor judecãtoreşti, în contextul dreptului la un proces echitabil prevãzut de art. 21 din Legea fundamentalã şi de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Judecarea recursului de cãtre aceeaşi instanţã care a soluţionat apelul, dar în complete diferite, nu constituie, în sine, o prezumţie a lipsei de imparţialitate a judecãtorilor care se pronunţã asupra recursului. Cele douã cãi de atac - apelul şi recursul - sunt guvernate de reguli procedurale distincte, menite sã asigure realizarea dreptului la un proces echitabil.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 725 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. II şi III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "SOCOT" - S.A. din Târgu Mureş şi Albert Gheorghe Dosa în dosarele nr. 572/2006/C şi nr. 1.025/2006/C ale Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale pentru minori şi familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 martie 2007.

PREŞEDINTE,
ION PREDESCU

Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016