Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 308 din 8 iulie 2004  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 615 alin. 1 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 308 din 8 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 615 alin. 1 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 29 septembrie 2004
Ion Predescu - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 615 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Sorin Ioan Cotfas în Dosarul nr. 6.617/2003 al Judecãtoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, motivând cã principiul publicitãţii se impune a fi respectat şi cu privire la procesul de divorţ deoarece în cursul acestuia se dispune uneori asupra unor probleme care depãşesc cadrul vieţii intime, familiale şi private, de exemplu problema încredinţãrii copiilor minori.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 6.617/2003, Judecãtoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 615 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Sorin Ioan Cotfas, pârât în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect desfacerea cãsãtoriei prin divorţ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine cã dezbaterea în şedinţã publicã a acţiunii în desfacerea cãsãtoriei, prin specificul probelor administrate, aduce atingere art. 26 din Constituţie, republicatã, privind viaţa intimã, familialã şi privatã. Judecarea în şedinţã publicã sau în sala de consiliu ar trebui sã fie lãsatã la latitudinea pãrţilor, singurele îndreptãţite sã decidã asupra caracterului public sau confidenţial pe care înţeleg sã-l atribuie soluţionãrii problemelor lor.
Judecãtoria Târgu Mureş opineazã în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, regula publicitãţii şedinţei de judecatã în care se soluţioneazã cererea de desfacere a cãsãtoriei este determinatã de caracterul social al cãsãtoriei şi de impactul desfacerii acesteia asupra copiilor minori.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, motivând cã publicitatea şedinţei de judecatã este, în majoritatea cazurilor, justificatã de funcţia educativã a procesului, care trebuie sã fie echitabil şi imparţial, precum şi de eventualul interes manifestat de orice altã persoanã strãinã de litigiu. În ceea ce priveşte procesul de divorţ, nu se poate însã afirma fãrã rezerve cã aceleaşi considerente prevaleazã în raport cu dreptul pãrţilor la ocrotirea vieţii lor intime, familiale şi private.
Dacã în general în litigiile civile şi în cauzele penale statul, prin mãsurile legislative adoptate, precum şi autoritãţile statale, prin aplicarea reglementãrilor în vigoare, pot prezuma şi pot statua asupra interesului public faţã de interesul privat, nu acelaşi lucru se poate spune despre procesele de divorţ. În cadrul acestora aducerea în discuţie a detaliilor privind relaţiile dintre soţi - atitudinea lor reciprocã, aspectele ce ţin de viaţa intimã, de relaţiile extraconjugale, de orientãrile sau apartenenţa sexualã, de corespondenţa acestora, de aspecte pecuniare, de convingeri şi opţiuni religioase - constituie regula. În virtutea principiului consacrat în art. 26 din Constituţie, republicatã, şi în art. 8 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, nimeni nu ar trebui sã fie obligat sã îşi expunã public viaţa privatã şi de familie, cu excepţia unor motive serios justificate care, într-o societate democraticã, sã se impunã "pentru securitatea naţionalã, siguranţa publicã, bunãstarea economicã a ţãrii, apãrarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sãnãtãţii sau a moralei ori protejarea drepturilor sau libertãţilor altora". Astfel de elemente care sã justifice atingeri ale drepturilor invocate anterior nu se regãsesc într-un proces de divorţ decât foarte rar, aşa cã nu este justificatã ca regulã publicitatea dezbaterilor.
În condiţiile în care atât dreptul la viaţã intimã, familialã şi privatã, cât şi publicitatea şedinţei de judecatã sunt principii constituţionale, legea ar trebui sã dea prioritate în aceastã materie celui dintâi principiu, adicã sã dea expresie în mod neechivoc, fãcând aplicabilã excepţia îngãduitã de art. 127 din Constituţie, republicatã, dreptului soţilor de a decide dacã doresc sau nu sã facã publice aspecte ale vieţii lor intime şi familiale.
Este adevãrat cã textul atacat prevede posibilitatea judecãrii cererii de divorţ în camera de consiliu, dar în acest mod nu se pune accentul şi nu se valorificã dreptul pãrţilor de a decide cu privire la dezbaterea publicã a propriilor probleme din viaţa intimã, familialã şi privatã. De altfel, decizia de a soluţiona cauza în sala de consiliu, constituind o excepţie de la principiul publicitãţii şedinţei de judecatã, trebuie motivatã de instanţã.
Soluţia potrivit cãreia în materie de divorţ regula sã nu fie publicitatea, ci, dimpotrivã, soluţionarea cauzei în camera de consiliu corespunde tendinţelor actuale manifestate la nivel european, de accentuare a protecţiei şi respectului faţã de viaţa intimã, familialã şi privatã. Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât, în majoritatea cazurilor, divorţul priveşte şi interesele minorilor, iar în cazul cãsãtoriilor din care au rezultat copii minori nu este posibil, de lege lata, divorţul prin acordul soţilor, ca modalitate de protecţie a vieţii lor intime.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Prevederile art. 615 din Codul de procedurã civilã instituie regula potrivit cãreia cererea de divorţ se judecã în şedinţã publicã, dar şi excepţia de la aceastã regulã, conform cãreia instanţa poate dispune judecarea cererii de divorţ în camera de consiliu, dacã apreciazã cã prin aceasta s-ar asigura o mai bunã judecatã sau administrare a probelor. În aprecierea caracterului public sau secret al şedinţei de judecatã, instanţa trebuie sã acţioneze în cadrul strict stabilit de lege, cadru care nu este în contradicţie cu exigenţele dreptului la viaţã intimã, familialã şi privatã al persoanelor fizice. În acest context, textul de lege criticat trebuie coroborat cu dispoziţiile art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, care permit instanţei sã dispunã ca dezbaterile sã se facã în şedinţã secretã, dacã dezbaterea publicã ar putea vãtãma ordinea publicã sau pãrţile. În cazul divorţului, trebuie avut în vedere şi caracterul social al cãsãtoriei, deoarece aceasta nu constituie o problemã strict de ordin personal, ci intereseazã şi societatea.
Dispoziţiile criticate sunt în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (2) din Constituţie, republicatã, conform cãrora condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a cãsãtoriei se stabilesc prin lege, cu prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora procedura de judecatã şi competenţa instanţelor judecãtoreşti sunt prevãzute numai prin lege, precum şi cu prevederile art. 127 din Constituţie, republicatã, care dispun cã şedinţele de judecatã sunt publice, afarã de cazurile prevãzute de lege, deoarece principiul publicitãţii constituie un principiu fundamental al înfãptuirii justiţiei într-un stat de drept. Mai mult, dispoziţiile criticate sunt în concordanţã cu art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care consacrã regula judecãrii cauzei în mod public, dar şi cu excepţia de la aceastã regulã, justificatã printre altele de protecţia vieţii private a pãrţilor la proces.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 615 din Codul de procedurã civilã. În realitate, aşa cum rezultã din notele scrise depuse de autor la instanţã, critica de neconstituţionalitate se referã exclusiv la dispoziţiile alin. 1 al art. 615 din Codul de procedurã civilã.
Textul de lege criticat are urmãtorul conţinut:
- Art. 615: "Cererea de divorţ se judecã în şedinţã publicã. Instanţa va putea sã dispunã însã judecarea în camera de consiliu, dacã va aprecia cã prin aceasta s-ar asigura o mai bunã judecare sau administrare a probelor."
Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 26 din Constituţie, republicatã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 26: "(1) Autoritãţile publice respectã şi ocrotesc viaţa intimã, familialã şi privatã.
(2) Persoana fizicã are dreptul sã dispunã de ea însãşi, dacã nu încalcã drepturile şi libertãţile altora, ordinea publicã sau bunele moravuri."
Examinând excepţia, Curtea constatã cã principiul publicitãţii şedinţelor de judecatã este înscris atât în art. 6 pct. 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cât şi în art. 127 din Constituţie, republicatã.
Publicitatea este consideratã o garanţie a corectitudinii şi imparţialitãţii judecãtorilor, a independenţei acestora, contribuind totodatã la promovarea încrederii cetãţenilor în administrarea justiţiei.
Legiuitorul român a instituit ca regulã publicitatea şedinţei în care se judecã cererea de divorţ, în considerarea faptului cã transparenţa actului de justiţie este necesarã în aceste procese, deoarece problemele care se pot pune, cum ar fi, de exemplu, încredinţarea copiilor minori, depãşesc cadrul vieţii intime a soţilor, prezentând interes public.
Pe de altã parte, protecţia vieţii private a pãrţilor în procesul de divorţ este asiguratã prin reglementarea în textul criticat a excepţiei de la regula publicitãţii, în sensul cã instanţa va putea sã dispunã judecarea în camera de consiliu, dacã va aprecia cã prin aceasta s-ar asigura o mai bunã judecare sau administrare a probelor. În acelaşi scop, în art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, legiuitorul a acordat instanţei posibilitatea de a dispune ca dezbaterile sã se facã în şedinţã secretã, dacã dezbaterea publicã ar putea vãtãma ordinea sau moralitatea publicã, sau pãrţile.
De altfel, Curtea s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate, prin <>Decizia nr. 56 din 13 octombrie 1993 , definitivã prin nerecurare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 1 februarie 1994. Întrucât nu au intervenit elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 615 alin. 1 din Codul de procedurã civilã urmeazã a fi respinsã.

Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.d) şi alin. (3), al <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 615 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Sorin Ioan Cotfas în Dosarul nr. 6.617/2003 al Judecãtoriei Târgu Mureş.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iulie 2004.

PREŞEDINTE,
ION PREDESCU

Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016