Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 308 din 23 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317, art. 323 si art. 334 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 287 din 3 mai 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317, art. 323 şi art. 334 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Samir Sprânceanã şi Roland Lucian Împuşcãtoriu (Împuşcãtoiu) în Dosarul nr. 8.719/3/2006 (nr. în format vechi 1.915/P/2006) al Tribunalului Dolj - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 126 din 27 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 8.719/3/2006 (nr. în format vechi 1.915/P/2006), Tribunalul Dolj - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 317, art. 323 şi art. 334 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Samir Sprânceanã şi Roland Lucian Împuşcãtoriu (Împuşcãtoiu) în dosarul de mai sus.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 11 alin. (2) referitoare la apartenenţa la dreptul intern a tratatelor ratificate de Parlament, ale art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 24 referitoare la Dreptul la apãrare, coroborate cu art. 6 paragraful 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la drepturile oricãrui acuzat, deoarece în cazul schimbãrii încadrãrii juridice instanţa nu are obligaţia de a-l asculta pe inculpat, sens în care acesta este privat de dreptul sãu fundamental la apãrare.
Tribunalul Dolj - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 317 cu denumirea marginalã Obiectul judecãţii, art. 323 cu denumirea marginalã Ascultarea inculpatului şi art. 334 cu denumirea marginalã Schimbarea încadrãrii juridice, toate din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 317: "Judecata se mãrgineşte la fapta şi la persoana arãtatã în actul de sesizare a instanţei, iar în caz de extindere a procesului penal, şi la fapta şi persoana la care se referã extinderea.";
- Art. 323: "Instanţa procedeazã apoi la ascultarea inculpatului. Inculpatul este lãsat sã arate tot ce ştie despre fapta pentru care a fost trimis în judecatã, apoi i se pot pune întrebãri de cãtre preşedinte şi în mod nemijlocit de ceilalţi membri ai completului, de cãtre procuror, de partea vãtãmatã, de partea civilã, de partea responsabilã civilmente, de ceilalţi inculpaţi şi de apãrãtorul inculpatului a cãrui ascultare se face.
Instanţa poate respinge întrebãrile care nu sunt concludente şi utile cauzei.
Inculpatul poate fi reascultat ori de câte ori este necesar.";
- Art. 334: "Dacã în cursul judecãţii se considerã cã încadrarea juridicã datã faptei prin actul de sesizare urmeazã a fi schimbatã, instanţa este obligatã sã punã în discuţie noua încadrare şi sã atragã atenţia inculpatului cã are dreptul sã cearã lãsarea cauzei mai la urmã sau eventual amânarea judecãţii, pentru a-şi pregãti apãrarea."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 334 au mai fost supuse controlului sãu prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 124 din 1 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 24 martie 2005, Curtea Constituţionalã a respins ca nefondatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 334 din Codul de procedurã penalã, reţinând cã instanţa de judecatã nu este ţinutã de încadrarea juridicã datã faptei prin actul de sesizare, iar schimbarea încadrãrii juridice a faptei este un act procesual necesar în cazurile în care rechizitoriul a reţinut din eroare o anumitã încadrare sau atunci când în cursul judecãţii apar elemente noi, de naturã sã determine o altã încadrare juridicã decât cea datã prin actul de sesizare a instanţei.
Totodatã, dispoziţiile art. 334 din Codul de procedurã penalã impun instanţei obligaţia de a pune în discuţie noua încadrare şi de a atrage atenţia inculpatului cã are dreptul sã cearã acordarea rãgazului necesar pentru a-şi pregãti apãrarea. Sub acest aspect se reţine cã aceste obligaţii care incumbã instanţei judecãtoreşti reprezintã veritabile garanţii ale dreptului la apãrare şi ale dreptului la un proces echitabil.
Distinct de argumentele deciziei de mai sus, care îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, Curtea mai constatã cã dispoziţiile legale referitoare la schimbarea încadrãrii juridice, la ascultarea inculpatului şi la obiectul judecãţii nu contravin dreptului la apãrare, pentru cã autorul excepţiei porneşte de la o premisã eronatã. Astfel, dintr-o economie logicã a normelor de procedurã ce guverneazã procesul penal, schimbarea încadrãrii juridice a unei fapte este, cu excepţia strecurãrii unei erori în actul de inculpare, determinatã de o cercetare judecãtoreascã efectuatã, fiind deci impusã de aceasta, şi nicidecum nu poate fi primitã afirmaţia potrivit cãreia actul procesual al schimbãrii încadrãrii juridice genereazã o nouã cercetare judecãtoreascã care are abilitatea de a face tabula rasa cu cea efectuatã deja. Aceasta întrucât ceea ce se supune actului de înfãptuire a justiţiei nu este o încadrare juridicã, ci o faptã care prezintã pericol social, sãvârşitã cu vinovãţie şi care este prevãzutã de legea penalã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317, art. 323 şi art. 334 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Samir Sprânceanã şi Roland Lucian Împuşcãtoriu (Împuşcãtoiu) în Dosarul nr. 8.719/3/2006 (nr. în format vechi 1.915/P/2006) al Tribunalului Dolj - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
