Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 307 din 8 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 alin. (1) si (2) lit. b), c) si d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 804 din 31 august 2004
Ion Predescu - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Doina Suliman - magistrat asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), c) şi d) din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã, excepţie ridicatã de Ye Xiao, Xia Lifeng şi Shuai Guifung în dosarele nr. 200/2004, nr. 254/2004 şi nr. 471/2004 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ.
La apelul nominal rãspund Ye Xiao şi Ana Budura care, pentru autorii excepţiei, depune la dosare concluzii scrise prin care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 147D/2004, 149D/2004 şi 194D/2004 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Partea prezentã nu se opune conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile <>art. 36^4 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 36^4 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispune conexarea dosarelor nr. 149D/2004 şi nr. 194D/2004 la Dosarul nr. 147D/2004, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 martie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 200/2004, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 86 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 357/2003 , excepţie ridicatã de Ye Xiao.
Prin Încheierea din 18 februarie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 254/2004, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (1) şi alin. (2) lit. d) din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 357/2003 , excepţie ridicatã de Xia Lifeng.
Prin Încheierea din 26 martie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 471/2004, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 86 alin. (2) lit. b) şi d) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 357/2003 , excepţie ridicatã de Shuai Guifung.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţã, cã dispoziţiile criticate prevãd cã mãsura returnãrii se aplicã strãinilor care nu au plecat din România în termenul prevãzut de dispoziţia de pãrãsire a teritoriului României, fãrã a face însã precizãri cu privire la situaţia în care strãinii, aparţinând acestei categorii, se aflã în proceduri judiciare vizând recunoaşterea de cãtre Autoritatea pentru Strãini chiar a dreptului lor de a rãmâne pe teritoriul României. În acest sens, autorii excepţiei apreciazã cã, prin aceastã omisiune, textul legal contravine prevederilor constituţionale ale art. 21, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 357/2003 , prevede proceduri speciale de aplicare a principiilor accesului liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil prin posibilitatea formulãrii unei cereri de suspendare a executãrii actelor administrative atacate.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considerã cã excepţia este neîntemeiatã, deoarece lipsa din text a unei referiri exprese privind existenţa unei cãi de atac în faţa unei instanţe judecãtoreşti împotriva soluţiei pronunţate de autoritatea administrativã nu înseamnã, eo ipso, interzicerea exerciţiului dreptului fundamental al accesului la justiţie, consacrat la art. 21 din Constituţie, republicatã. De asemenea, apreciazã cã nu sunt încãlcate nici dispoziţiile art. 6 din Convenţia europeanã pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, acestea reglementând, cu caracter general, dreptul la un proces echitabil.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, şederea şi ieşirea strãinilor de pe teritoriul României, drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi mãsuri specifice de control al imigraţiei, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin documentele internaţionale la care este parte. Astfel, apreciazã cã textul criticat nu încalcã principiul accesului liber la justiţie, întrucât reglementarea cuprinsã de acesta, şi anume returnarea strãinilor aflaţi ilegal pe teritoriul României, este o mãsurã administrativã dispusã de cãtre Autoritatea pentru strãini, în cazurile limitativ prevãzute de <>art. 86 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 . Dispoziţia de pãrãsire a teritoriului României poate fi însã atacatã la curtea de apel competentã teritorial, în condiţiile art. 82 din acelaşi normativ, în termen de 5 zile de la data comunicãrii, sentinţa pronunţatã fiind definitivã şi irevocabilã. Ca atare, returnarea, ca mãsurã administrativã de executare a dispoziţiilor definitive ale Autoritãţii pentru strãini, nu poate fi consideratã o acţiune arbitrarã, susceptibilã de a încãlca principiul accesului liber la justiţie. În sfârşit, Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile criticate nu contravin nici art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece nu limiteazã, sub nici un aspect, pãrţile interesate de a apela la instanţele judecãtoreşti, de a fi apãrate şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale care condiţioneazã, într-o societate democraticã, procesul echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorii-raportori, notele scrise ale pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 86 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), c) şi d) din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, dispoziţii care au urmãtoarea redactare:
- Art. 86 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), c) şi d): "(1) Returnarea este o mãsurã administrativã dispusã de cãtre Autoritatea pentru strãini în vederea îndepãrtãrii unui strãin de pe teritoriul României.
(2) Mãsura returnãrii se poate aplica strãinilor care: [...]
b) nu au solicitat prelungirea dreptului de şedere, iar perioada scursã de la încetarea acestuia este mai mare de 3 luni;
c) nu au plecat din România în termenul prevãzut în dispoziţia de pãrãsire a teritoriului României;
d) sunt foşti solicitanţi ai statutului de refugiat ale cãror cereri au fost respinse printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã şi irevocabilã şi care nu au pãrãsit teritoriul României în condiţiile prevãzute de lege, cu excepţia celor prevãzuţi la art. 99 alin. (1) lit. d)."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 21, prevederi care, în urma revizuirii şi republicãrii Constituţiei, au dobândit urmãtoarea redactare:
- Art. 21: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite."
Autorii excepţiei invocã, de asemenea, încãlcarea prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care garanteazã dreptul la un proces echitabil, prevederi ce au urmãtorul conţinut:
- Art. 6: "1. Orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanţa independentã şi imparţialã, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzaţii în materie penalã îndreptate împotriva sa. Hotãrârea trebuie sã fie pronunţatã în mod public, dar accesul în sala de şedinţã poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga duratã a procesului sau a unei pãrţi a acestuia în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale într-o societate democraticã, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanţã atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiţiei.
2. Orice persoanã acuzatã de o infracţiune este prezumatã nevinovatã pânã ce vinovãţia sa va fi legal stabilitã.
3. Orice acuzat are, în special, dreptul:
a) sã fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbã pe care o înţelege şi în mod amãnunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa;
b) sã dispunã de timpul şi de înlesnirile necesare pregãtirii apãrãrii sale;
c) sã se apere el însuşi sau sã fie asistat de un apãrãtor ales de el, şi dacã nu dispune de mijloacele necesare pentru a plãti un apãrãtor, sã poatã fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer;
d) sã întrebe sau sã solicite audierea martorilor acuzãrii şi sã obţinã citarea şi audierea martorilor apãrãrii în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzãrii;
e) sã fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacã nu înţelege sau nu vorbeşte limba folositã la audiere;".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã între dispoziţiile legale criticate şi cele constituţionale sau convenţionale invocate nu existã nici o contrarietate, cele douã categorii de norme vizând situaţii diferite care nu pot fi contradictorii. Astfel, textele de lege criticate, privind luarea mãsurii administrative a returnãrii strãinilor dupã o perioadã de timp de şedere în România, în care nu şi-au clarificat situaţia juridicã ori dupã ce cererea lor de şedere a fost respinsã, nu afecteazã dreptul acestora de a avea acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, desfãşurat într-un interval de timp rezonabil.
Ca atare, nu poate fi primitã susţinerea potrivit cãreia prin dispoziţiile legale criticate este înfrânt liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, mãsura returnãrii fiind pe deplin justificatã, cu atât mai mult cu cât în cauzã au fost pronunţate douã hotãrâri definitive şi irevocabile.
De altfel, mãsura administrativã a returnãrii strãinilor, aşa cum este reglementatã în ordonanţa criticatã, este în concordanţã cu prevederile art. 53 din Constituţie, republicatã, şi ale art. 2 pct. 3 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în virtutea cãrora exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, printre altele, pentru apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, al art. 13 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), c) şi d) din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã, excepţie ridicatã de Ye Xiao, Xia Lifeng şi Shuai Guifung în dosarele nr. 200/2004, nr. 254/2004 şi nr. 471/2004 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iulie 2004.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat asistent-şef,
Doina Suliman
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
