Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 307 din 23 martie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 121 alin. 3 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 307 din 23 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 121 alin. 3 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 287 din 3 mai 2010


Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ilie Daniel Pavel în Dosarul nr. 16.420/63/2007 al Tribunalului Dolj - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 iunie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 16.420/63/2007, Tribunalul Dolj - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 121 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ilie Daniel Pavel în dosarul de mai sus.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie şi ale art. 24 referitoare la Dreptul la apãrare, deoarece cerinţa constituţionalã privind examinarea cauzei în mod echitabil impune necesitatea asigurãrii respectãrii principiilor fundamentale ale oricãrui proces, printre care principiul contradictorialitãţii şi principiul dreptului la apãrare. Or, normele de procedurã instituite prin art. 121 alin. 3 din Codul de procedurã penalã prevãd cã pãrţile pot da expertului explicaţiile necesare doar cu încuviinţarea prealabilã a instanţei de judecatã sau a organului de urmãrire penalã şi în condiţiile stabilite de aceasta. Prin urmare, procedura criticatã îngrãdeşte dreptul la apãrare al inculpatului în cadrul desfãşurãrii procesului penal, în condiţiile în care acesta, deşi poate participa la efectuarea expertizei, nu poate da, în absenţa încuviinţãrii organului de urmãrire penalã ori a instanţei de judecatã, lãmuriri expertului în legãturã cu starea de fapt, probându-şi pe aceastã cale nevinovãţia.
Tribunalul Dolj - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 121 alin. 3 cu denumirea marginalã Drepturile expertului din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut: "Pãrţile, cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmãrire penalã sau de instanţa de judecatã, pot da expertului explicaţiile necesare."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate, aşa cum rezultã din chiar denumirea marginalã a textului, vizeazã drepturile expertului, şi nu ale pãrţilor.
De asemenea, Curtea mai constatã cã, prin instituirea posibilitãţii pãrţilor de a da explicaţii expertului numai cu încuviinţarea organului de urmãrire penalã sau a judecãtorului, nu este afectat dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apãrare, întrucât, dimpotrivã, pãrţile pot aduce la cunoştinţa expertului explicaţiile lor în condiţiile art. 120 din Codul de procedurã penalã, prilej cu care au dreptul sã formuleze observaţii cu privire la întrebãrile la care trebuie sã rãspundã expertul ori au dreptul sã cearã modificarea sau completarea lor. Acest fapt dã pe deplin expresie dreptului la apãrare şi dreptului la un proces echitabil care se desfãşoarã şi trebuie sã se desfãşoare în faţa unui judecãtor independent, şi nu a unui expert. De altfel, conceptul de proces echitabil consacrat şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale presupune judecarea cauzei în faţa unei instanţe independente şi imparţiale, singura în mãsurã sã decidã cu privire la necesitatea tuturor aspectelor menite sã slujeascã actului de înfãptuire a justiţiei prin aflarea adevãrului. Iatã de ce este lipsit de relevanţã cã, în materie penalã, pãrţile nu pot da expertului explicaţii decât mediat. În plus, partea interesatã poate sã cearã numirea unui expert-parte sau poate formula cereri şi depune memorii de naturã sã justifice, între altele, dispunerea de cãtre instanţã ori de cãtre organul de urmãrire penalã a efectuãrii unui supliment de expertizã sau chiar a unei noi expertize.
În acest sens, Curtea constatã cã atât instanţa de judecatã, cât şi organul de urmãrire penale sunt ţinute de obligaţia rolului activ, care presupune, între altele, garantarea dreptului la apãrare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ilie Daniel Pavel în Dosarul nr. 16.420/63/2007 al Tribunalului Dolj - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 martie 2010.


PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
_________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016