Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 306 din 3 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244^1 alin. 2 din Codul de procedura civila si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Academia Românã, prin Fundaţia "Patrimoniu", în Dosarul nr. 3.838/114/2008 al Tribunalului Buzãu - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 3.838/114/2008, Tribunalul Buzãu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Academia Românã, prin Fundaţia "Patrimoniu".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi dreptul la un proces echitabil, întrucât art. 244^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã creeazã în mod evident o discriminare a pãrţilor cu privire la calea de atac a recursului, care poate fi exercitatã împotriva unei încheieri prin care s-a admis cererea de suspendare a cauzei pe toatã duratã suspendãrii. Or, absenţa unui termen în interiorul cãruia sã poatã fi exercitatã calea de atac contravine dreptului la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil.
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 încalcã prevederile art. 142 alin. (1) şi art. 146 lit. d) din Constituţie, deoarece conferã posibilitatea instanţei judecãtoreşti în faţa cãreia a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate de a cenzura sesizarea Curţii Constituţionale, îngrãdind astfel exercitarea controlului de constituţionalitate de cãtre aceastã din urmã instanţã.
Tribunalul Buzãu - Secţia civilã considerã excepţia ca fiind neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 244^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
- Art. 244^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã: "Recursul se poate declara cât timp dureazã suspendarea cursului judecãrii procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât şi împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.";
- <>Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 : "Dacã excepţia este inadmisibilã, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivatã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanţa imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecã în termen de 3 zile."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, ale art. 11 alin. (2) şi art. 20 alin. (1), raportate la dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã a analizat în mai multe rânduri constituţionalitatea prevederilor din Codul de procedurã civilã referitoare la suspendarea cursului judecãrii procesului, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale ca şi în prezenta cauzã. Astfel, prin <>Decizia nr. 712 din 13 septembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 18 octombrie 2007, Curtea a reţinut cã "susţinerea autorului excepţiei potrivit cãreia textul de lege criticat este neconstituţional deoarece nu reglementeazã expres termenul de declarare a recursului împotriva încheierilor prin care s-a dispus suspendarea este neîntemeiatã, dispoziţiile art. 244^1 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã reglementând termenul de declarare a recursului, şi anume cât timp dureazã suspendarea cursului judecãrii procesului.
Textul de lege criticat reprezintã norme speciale de procedurã, derogatorii de la dreptul comun, impuse de specificul domeniului reglementat, şi anume suspendarea judecãţii, adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacratã prin art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege". Legiuitorul, în considerarea unor situaţii speciale, poate adopta norme de procedurã derogatorii de la dreptul comun, atâta vreme cât îşi subordoneazã acest demers regulilor şi principiilor constituţionale."
În ceea ce priveşte critica referitoare la dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii acestora s-a pronunţat în repetate rânduri, exemplu fiind <>Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006. Cu acel prilej, s-a reţinut, în esenţã, cã aceste prevederi sunt constituţionale, reprezentând norme de procedurã pe care instanţa care a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate este obligatã sã le aplice, în vederea selectãrii doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţionalã, unica autoritate de jurisdicţie constituţionalã. Aceastã procedurã nu face însã posibilã respingerea sau admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de cãtre instanţa judecãtoreascã, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra oportunitãţii sesizãrii Curţii Constituţionale, instanţa de judecatã având rol de filtru al excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de pãrţi, cu obligaţia de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerinţele legii.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele deciziei amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Academia Românã, prin Fundaţia "Patrimoniu", în Dosarul nr. 3.838/114/2008 al Tribunalului Buzãu - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
