Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 306 din 29 martie 2007  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371 alin. 2 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 306 din 29 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371 alin. 2 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 3 mai 2007

Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gicã Ariton în Dosarul nr. 2.063/P/2005 al Tribunalului Galaţi - Secţia penalã.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 octombrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 2.063/P/2005, Tribunalul Galaţi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 371 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gicã Ariton în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentele referitoare la Dreptul la un proces echitabil şi ale art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care, în esenţã, se referã tot la dreptul la un proces echitabil.
Astfel, sintagma "instanţa examineazã cauza sub toate aspectele" permite extinderea apelului dincolo de limitele impuse acestei cãi de atac, în care judecãtorul este ţinut de principiul non reformatio in pejus. Critica autorului porneşte de la nemulţumirea potrivit cãreia instanţa de fond a judecat cauza fãrã sã-l audieze şi fãrã sã exercite un rol activ. Aşa fiind, sentinţa pronunţatã ar fi lovitã de nulitate şi, în consecinţã, prin judecarea apelului, este privat de primul grad de jurisdicţie - fondul -, care, soluţionat în condiţiile speţei, este apreciat de autorul excepţiei ca inexistent.
Tribunalul Galaţi - Secţia penalã nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocatã în cauzã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile legale criticate nu contravin sub niciun aspect principiului liberului acces la justiţie. Faptul cã instanţa de apel este obligatã sã examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept reprezintã o garanţie a dreptului la un proces echitabil. Mai mult, dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate sunt în deplinã concordanţã cu prevederile art. 129 şi ale art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, care lasã la latitudinea legiuitorului stabilirea cãilor de atac, a condiţiilor de exercitare a acestora, precum şi a procedurii de judecatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 371 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã Efectul devolutiv al apelului şi limitele sale, care au urmãtorul conţinut: "În cadrul limitelor arãtate în alineatul precedent, instanţa este obligatã ca, în afarã de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, sã examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate, potrivit cãrora "instanţa este obligatã ca, în afarã de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, sã examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept", nu aduc în niciun fel atingere liberului acces la justiţie, care presupune, între altele, dreptul la un proces echitabil. Astfel, efectul devolutiv al apelului are drept consecinţã repunerea cauzei în discuţia instanţei sesizate cu judecarea cãii de atac. Aceasta presupune transmiterea cauzei de la judecãtorul a quo la judecãtorul ad quem, care promoveazã o verificare a modului cum s-a desfãşurat judecata şi soluţionarea fãrã o desfiinţare prealabilã a hotãrârii. Verificarea se face însã în limitele stabilite referitoare atât la persoana, cât şi la calitatea pe care o are apelantul, iar în cadrul acestor limite, instanţa este obligatã sã examineze cauza sub toate aspectele ce ţin de legalitatea şi temeinicia hotãrârii atacate.
Aşa fiind, prin normele deduse controlului se asigurã exercitarea dreptului la un proces echitabil, fundamentat pe regulile de bazã ale procesului penal referitoare la principiul legalitãţii, aflãrii adevãrului şi rolului activ al instanţelor de judecatã.
În plus, autorul excepţiei criticã dispoziţiile art. 371 alin. 2 din Codul de procedurã penalã din perspectiva ştirbirii liberului acces la justiţie, deoarece a fost privat de judecarea în condiţii legale a fondului. Or, prevederile contestate nu dispun nimic cu privire la soluţiile ce pot fi date de instanţa de apel, acestea din urmã fiind reglementate de art. 379 din acelaşi cod. Este de observat cã, potrivit art. 379 pct. 2 lit. b), aceasta poate dispune rejudecarea, desfiinţând sentinţa primei instanţe pentru motivul cã "judecarea cauzei la acea instanţã a avut loc în lipsa unei pãrţi nelegal citate sau care, legal citatã, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre aceastã imposibilitate. Rejudecarea de cãtre instanţa a cãrei hotãrâre a fost desfiinţatã se dispune şi atunci când existã vreunul dintre cazurile de nulitate prevãzute în art. 197 alin. 2, cu excepţia cazului de necompetenţã, când se dispune rejudecarea de cãtre instanţa competentã".
În sfârşit, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", şi art. 129 din Legea fundamentalã, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii". Din analiza celor douã texte constituţionale rezultã cã reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a cãilor de atac se stabileşte prin lege, dispoziţiile constituţionale neconţinând prevederi în aceastã materie. În consecinţã, dispoziţia cuprinsã în art. 371 alin. 2 din Codul de procedurã penalã reprezintã o normã prin care se stabileşte, în raport cu celelalte dispoziţii care reglementeazã sistemul cãilor de atac, o regulã de bazã a judecãrii apelului în anumite limite impuse tocmai de necesitatea garantãrii dreptului la un proces echitabil.
Cât priveşte critica referitoare la art. 16 din Constituţie, Curtea constatã cã textul legal se aplicã, fãrã vreo deosebire, pentru toate persoanele vizate de ipoteza normei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gicã Ariton în Dosarul nr. 2.063/P/2005 al Tribunalului Galaţi - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 martie 2007.

PREŞEDINTE,
ION PREDESCU

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

-----


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016