Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 305 din 12 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996 , cu modificarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 915 din 16 decembrie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 şi 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Coremi" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 317/A/2002 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind nefondata, având în vedere ca prevederile criticate nu sunt contrare dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 martie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 317/A/2002, Curtea de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Coremi" - S.A. din Craiova într-un litigiu ce are ca obiect anularea unui titlu executoriu.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca dispoziţiile referitoare la majorãrile de întârziere şi penalitãţi, cuprinse în <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , modificatã ulterior, contravin prevederilor art. 53 din Constituţie.
Instanta de judecata, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca prevederile <>art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , astfel cum a fost modificatã, contravin dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât sarcinile fiscale nu sunt aşezate judicios, pentru ca nu este prevãzut plafonul maxim al majorãrilor de întârziere, ci "se face trimitere numai la rata dobânzii de referinta a Bãncii Naţionale a României la care se pot adauga cel mult 10 procente, deci este o fixare a majorãrilor doar determinabilã şi nu determinata". Se susţine ca şi prevederile art. 8 din actul normativ criticat "se înscriu în aceeaşi linie a încãlcãrii art. 53 din Constituţie".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, deoarece "aşezarea justa a sarcinilor fiscale despre care face vorbire art. 53 din Constituţia României se referã la criteriile de stabilire a cuantumului taxelor şi impozitelor, şi nicidecum la consecinţele neplatii acestora". De asemenea, se arata ca dispoziţiile legale criticate pentru neconstituţionalitate, care prevãd ca majorãrile de întârziere se calculeazã "pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat urmãtoare scadentei obligaţiei bugetare şi pana la data realizãrii sumei datorate inclusiv, potrivit prevederilor legale în vigoare", iar cota acestora "se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, corelata cu taxa oficialã a scontului, stabilitã de Banca Nationala a României", implica, în fapt, tocmai o limitare a cuantumului acestor majorãri.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
În scopul stabilirii obiectului exceptiei, Curtea Constituţionalã, examinând atât încheierea de sesizare a instanţei de judecata, cat şi cererea referitoare la ridicarea exceptiei de neconstituţionalitate, constata ca autorul acesteia a criticat, în mod generic, dispoziţiile referitoare la majorãrile de întârziere şi la penalitãţi, iar instanta de judecata, deşi prin dispozitivul încheierii nu precizeazã întinderea exceptiei, totuşi îşi exprima opinia numai cu privire la dispoziţiile <>art. 8 şi 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile ulterioare. Având în vedere ca aceste prevederi reglementeazã stabilirea majorãrilor de întârziere, datorate cu titlu de obligaţii bugetare, Curtea constata ca numai ele pot fi supuse controlului de constitutionalitate.
Aceste dispoziţii au urmãtorul cuprins:
- Art. 8: "Plata obligaţiilor bugetare se efectueazã de cãtre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contribuţie sau alte venituri bugetare, inclusiv majorãri de întârziere aferente şi penalitãţi de orice fel, în urmãtoarea ordine:
a) obligaţii bugetare cu termene de plata în anul curent;
b) obligaţii bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, pana la lichidarea integrala a acestora;
c) majorãri de întârziere şi penalitãţi de întârziere aferente obligaţiilor bugetare prevãzute la lit. b);
d) obligaţii bugetare cu termene de plata viitoare.
În situaţia în care debitorul nu efectueazã plata obligaţiilor bugetare, conform prevederilor alin. 1, creditorul bugetar va proceda la stingerea obligaţiilor bugetare pe care le administreazã în conformitate cu ordinea de plata reglementatã de prezenta ordonanta, despre aceasta fiind înştiinţat şi debitorul.";
- Art. 13: "Pentru achitarea cu întârziere a obligaţiilor bugetare, debitorii datoreazã majorãri de întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat urmãtoare scadentei obligaţiei bugetare şi pana la data realizãrii sumei datorate inclusiv, potrivit prevederilor legale în vigoare.
Cota majorãrilor de întârziere se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, corelata cu taxa oficialã a scontului, stabilitã de Banca Nationala a României.
În cazul constatãrii unor diferenţe de obligaţii bugetare, stabilite de organele competente, majorãrile de întârziere se datoreazã începând cu ziua imediat urmãtoare scadentei obligaţiei bugetare, la care s-a stabilit diferenţa, pana la data realizãrii acesteia inclusiv, prevederile alin. 1 aplicându-se în mod corespunzãtor.
În cazul obligaţiilor bugetare stinse prin compensare, majorãrile de întârziere pentru neplata acestor obligaţii se calculeazã pana la data la care compensarea a devenit posibila, potrivit legii."
Textele constituţionale pretins incalcate de aceste dispoziţii legale şi care au relevanta în cauza sunt cele ale art. 53 alin. (2) potrivit cãrora:
- Art. 53 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure aşezarea justa a sarcinilor fiscale."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile criticate nu incalca prevederile art. 53 alin. (2) din Constituţie, deoarece instituirea unor majorãri de întârziere pentru neachitarea în termenul legal a obligaţiilor bugetare nu intra în sfera sistemului legal de impuneri, ci în aceea a rãspunderii juridice pentru neîndeplinirea îndatoririlor prevãzute de lege.
Curtea observa ca majorãrile de întârziere nu se stabilesc în mod neplafonat, asa cum opineaza instanta de judecata, ci prin corelare cu unul dintre mecanismele economiei de piata, şi anume cu dobanda de referinta stabilitã de Banca Nationala a României.
Asupra constituţionalitãţii prevederilor <>art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile ulterioare, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat, în acelaşi sens, prin Decizia nr. 179 din 20 iunie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 25 iulie 2002. Întrucât nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia pronunţatã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de fata.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 şi 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Coremi" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 317/A/2002 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 12 noiembrie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef,
Claudia Miu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
