Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 303 din 9 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 27 iulie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Gheorghe Scurtu în Dosarul nr. 8.076/AS/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de munca, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã personal autorul exceptiei, Gheorghe Scurtu, precum şi consilierul juridic Cornel Fratila, pentru Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Autorul exceptiei solicita admiterea acesteia, arãtând ca prevederile <>art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 contravin principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, precum şi principiilor unicitatii şi egalitãţii aplicabile în sistemul public de pensii, principii consacrate de <>art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 . În acest sens invoca faptul ca textele de lege criticate îi exclud pe beneficiarii pensiei de serviciu acordate foştilor magistraţi de la dreptul de asimilare ca stagii de cotizare a perioadelor în care au urmat cursurile de zi ale învãţãmântului universitar şi au satisfãcut stagiul militar cu termen redus. În continuare, referindu-se la opinia instanţei şi la punctele de vedere exprimate de Avocatul Poporului şi de Guvern, arata ca sistemul de pensii al magistraţilor face parte din sistemul public de pensii, fiind integrat în acesta. De asemenea, susţine ca nu exista situaţii diferite care sa justifice tratamentul juridic diferit aplicabil diferitelor categorii de pensionari. În sfârşit, apreciazã ca punctul de vedere al Guvernului nu trateazã problemele de neconstituţionalitate invocate pe cale de excepţie.
Reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate, arãtând ca cei care beneficiazã de pensie potrivit <>Legii nr. 303/2004 se afla într-o situaţie diferita de cei care primesc pensii potrivit <>Legii nr. 19/2000 . De altfel, apreciazã ca, datoritã modului de calcul al pensiilor, cei favorizati sunt magistraţii, iar nu cei care beneficiazã de pensii potrivit sistemului public.
Reprezentantul Ministerului Public, invocand jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 8.076/AS/2004, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de munca, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Gheorghe Scurtu cu prilejul soluţionãrii unei contestaţii la decizia de recalculare a pensiei.
În motivarea exceptiei, autorul acesteia susţine, în esenta, ca dispoziţiile <>art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 sunt contrare principiului constituţional al egalitãţii în drepturi. În acest sens arata ca textul de lege criticat nu prevede luarea în calcul la stabilirea vechimii în magistratura şi a pensiei de serviciu a perioadei în care magistratul a urmat cursurile de zi ale învãţãmântului juridic superior şi a satisfãcut serviciul militar. Astfel, în opinia sa, se creeazã o situaţie discriminatorie "între beneficiarii pensiilor de asigurãri sociale de stat şi beneficiarii pensiilor de serviciu prevãzute de <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 , în vigoare la data stabilirii pensiei, respectiv <>art. 81 din Legea nr. 303/2004 , în prezent în vigoare".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de munca, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal apreciazã ca excepţia ridicatã nu este intemeiata, întrucât "obiectele de reglementare ale <>Legii nr. 19/2000 şi ale <>Legii nr. 303/2004 sunt diferite, subiectii de drept cãrora li se adreseazã fiind în situaţii juridice diferite şi, deci, supuşi unor tratamente juridice diferite". În acest sens arata ca, "în timp ce <>Legea nr. 19/2000 reglementeazã relaţiile sociale create în cadrul sistemului public de pensii, <>Legea nr. 303/2004 reglementeazã relaţiile sociale create în cadrul sistemului de pensii neintegrat propriu magistraţilor". În consecinta, textul legal criticat nu ar putea fi interpretat în sensul ca s-ar aplica şi magistraţilor, decât în mãsura în care instanta ar aprecia ca <>Legea nr. 19/2000 reprezintã dreptul comun în materie, iar <>Legea nr. 303/2004 reglementarea specialã care poate fi completatã, în mãsura în care dispoziţiile ei nu o interzic expres sau implicit, cu dispoziţiile legii speciale. Aceasta reprezintã însã o chestiune de aplicare a legii de competenta instanţei investite cu soluţionarea fondului.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poprului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Guvernul considera ca textele de lege criticate nu conţin nici o prevedere care sa instituie discriminãri între beneficiarii pensiei de asigurãri sociale în sistemul public, prevãzutã de <>Legea nr. 19/2000 , şi beneficiarii pensiei de serviciu, reglementatã de <>art. 81 din Legea nr. 303/2004 . De asemenea, arata ca autorul porneşte de la o premisa eronatã, fãcând confuzie între noţiunea de "stagiu de cotizare în sistemul public", respectiv de "perioade asimilate stagiului de cotizare", definite de <>art. 37 şi 38 din Legea nr. 19/2000 , şi noţiunea de "vechime în magistratura", definitã de <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 .
Avocatul Poporului apreciazã ca nu este intemeiata critica formulatã de autorul exceptiei. În acest sens aminteste ca dispoziţiile legale supuse controlului de constitutionalitate, "referitoare la perioada necontributiva care este asimilatã stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, se aplica asiguraţilor care au urmat cursurile de zi ale învãţãmântului universitar şi celor care au satisfãcut serviciul militar", or, arata ca "o astfel de mãsura de protecţie socialã a asiguraţilor nu poate fi consideratã a fi contrarã prevederilor art. 16 din Constituţie, atât timp cat ea se justifica în considerarea situaţiei unei anume categorii sociale care reclama o astfel de protecţie".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziţii potrivit cãrora: "(1) În sistemul public se asimileazã stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul: [...]
b) a urmat cursurile de zi ale învãţãmântului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normalã a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora;
c) a satisfãcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilitã, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat."
În opinia autorului exceptiei textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, conform cãrora "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca, potrivit prevederilor <>art. 38 din Legea nr. 19/2000 , la stabilirea stagiului de cotizare, în vederea acordãrii pensiei şi a altor drepturi în sistemul public, se ia în calcul, ca perioada necontributiva asimilatã, şi cea în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învãţãmântului universitar, cu condiţia absolvirii, precum şi perioada satisfacerii serviciului militar. Aceste reglementãri legale se aplica deopotrivã tuturor persoanelor care solicita acordarea drepturilor de asigurãri sociale.
În ceea ce priveşte sistemul de pensii aplicabil magistraţilor, acesta face parte din sistemul public de asigurãri sociale şi nu reprezintã un sistem neintegrat. Astfel, regulile generale prevãzute de <>Legea nr. 19/2000 , printre care şi asimilarea cu stagiul de cotizare a anumitor perioade necontributive, se aplica deopotrivã, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, tuturor beneficiarilor drepturilor de asigurãri sociale în sistemul public, inclusiv magistraţilor. Cu toate acestea, Curtea retine ca, pentru magistraţi, legea specialã (fosta <>Lege nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, respectiv <>Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor) prevede un mod de calcul diferit al pensiei, în raport cu vechimea în magistratura. În acelaşi timp, <>art. 38 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 limiteazã includerea în stagiul de cotizare a perioadelor necontributive prevãzute în alin. (1) al aceluiaşi articol la "obţinerea prestaţiilor de asigurãri sociale prevãzute de prezenta lege".
Aceste reglementãri nu creeazã însã o situaţie discriminatorie a magistraţilor în raport cu celelalte categorii de persoane pensionate în sistemul public de pensii.
Astfel, Curtea constata ca problemele concrete, ridicate în motivarea exceptiei, trebuie analizate prin raportare la prevederile <>art. 85 din Legea nr. 303/2004 , care reglementeazã vechimea în magistratura, respectiv funcţiile îndeplinite care se cuprind în aceasta vechime. Vechimea în magistratura constituie temeiul acordãrii unor drepturi specifice acestei categorii profesionale, printre care şi pensia de serviciu pentru magistraţi. Acest tip special de pensie are doua componente: o parte achitatã din fondurile de asigurãri sociale din sistemul public şi o parte acordatã de la bugetul de stat. Cat priveşte partea de pensie cuvenitã din sistemul public de asigurãri sociale, la aceasta se iau în calcul perioadele studiilor universitare şi cea a satisfacerii stagiului militar, fãrã nici o discriminare fata de celelalte persoane pensionate în sistemul public de pensii. Cu privire la partea de pensie acordatã de la bugetul de stat, însã, legiuitorul a optat, fãrã sa fi încãlcat vreo dispoziţie constituţionalã, în sensul ca perioada studiilor juridice nu trebuie inclusã în vechimea în magistratura.
Curtea constata, în acelaşi timp, ca din modul în care a fost formulatã excepţia de neconstituţionalitate, autorul acesteia nu critica textele de lege supuse controlului de constitutionalitate pentru cuprinsul lor, ci pentru ceea ce lipseşte acestor texte de lege. În consecinta, fata de dispoziţiile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã se pronunţa numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sa fie respinsã ca inadmisibila.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Gheorghe Scurtu în Dosarul nr. 8.076/AS/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de munca, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal.
Definitiva şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 9 iunie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
