Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 301 din 9 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 1 august 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Florinel Corduneanu, Bogdan Constantin şi Cãlin Vasile în Dosarul nr. 197/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curţii, ocazie cu care s-a statuat cã acestea nu aduc atingere dispoziţiilor fundamentale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 197/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de inculpaţii Florinel Corduneanu, Bogdan Constantin şi Cãlin Vasile, prin apãrãtorul ales, Nechita Ionel Nicolae, în dosarul cu numãrul de mai sus având drept obiect soluţionarea unui recurs în materie penalã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile art. 278 din Codul de procedurã penalã, care reglementeazã modalitatea de soluţionare a plângerilor contra actelor procurorului, nu permit pãrţilor interesate, în virtutea dreptului de a avea acces liber la justiţie, de a se adresa instanţei de judecatã, deoarece, potrivit art. 278^1 din acelaşi cod, o astfel de plângere poate fi fãcutã numai împotriva soluţiilor de netrimitere în judecatã dispuse de procuror, care pot fi doar rezoluţii de neîncepere a urmãririi penale în cauzã ori ordonanţe sau, dupã caz, rezoluţii de scoatere de sub urmãrire penalã, de încetare a urmãririi penale sau de clasare.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile art. 278 din Codul de procedurã penalã, care prevãd posibilitatea verificãrii în cursul urmãririi penale a legalitãţii şi temeiniciei actelor efectuate de procuror sau, pe baza dispoziţiilor acestuia, doar de cãtre procurorul ierarhic superior, nu vin în contradicţie cu principiul liberului acces la justiţie, întrucât, dupã emiterea rechizitoriului, instanţa procedeazã la judecarea în fond a cauzei, ocazie cu care verificã în mod obligatoriu şi legalitatea şi temeinicia actelor de urmãrire penalã efectuate de procuror sau în baza dispoziţiilor acestuia. De asemenea, şi în ipoteza în care urmãrirea penalã se finalizeazã cu o soluţie de netrimitere în judecatã, instanţa, în cadrul procedurii reglementate de art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, are posibilitatea şi obligaţia de a exercita un control direct asupra mãsurilor luate şi actelor efectuate de procuror pe baza dispoziţiilor acestuia.
Prin urmare, nu se poate susţine cã se aduce atingere principiului liberului acces la justiţie.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul României apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate, deşi prevãd posibilitatea verificãrii în cursul urmãririi penale a legalitãţii şi temeiniciei actelor efectuate de procuror sau, în baza dispoziţiilor acestuia, doar de cãtre procurorul ierarhic superior, nu vin în contradicţie cu principiul liberului acces la justiţie, întrucât, odatã cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, aceasta verificã, în mod obligatoriu, legalitatea şi temeinicia actelor de urmãrire penalã efectuate de procuror ori în baza dispoziţiilor acestuia. Astfel, accesul liber la justiţie este garantat, chiar dacã sesizarea instanţei nu se face pe calea unei acţiuni directe. De asemenea, instanţa are posibilitatea şi obligaţia de a exercita un control direct asupra mãsurilor şi actelor efectuate de procuror, sau pe baza dispoziţiilor acestuia, şi în ipoteza în care activitatea de urmãrire penalã se finalizeazã printr-o soluţie de netrimitere în judecatã.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu opresc pãrţile interesate de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor legitime, acestea beneficiind de toate garanţiile care condiţioneazã un proces echitabil.
În plus, potrivit dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei or, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã.
Mai mult, stabilirea competenţei instanţelor judecãtoreşti şi instituirea regulilor de desfãşurare a procesului penal în faţa acestora constituie prerogativa exclusivã a legiuitorului, dispoziţiile legale indicate fiind conforme cu art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278 din Codul de procedurã penalã - Plângerea contra actelor procurorului, cu urmãtorul conţinut:
"Plângerea împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvã de prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cazul când mãsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângã înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de cãtre aceştia, plângerea se rezolvã de procurorul ierarhic superior.
În cazul rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau al ordonanţei ori, dupã caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţã sau rezoluţie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249 alin. 2.
Rezoluţiile sau ordonanţele prin care se soluţioneazã plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor de neîncepere a urmãririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã ori de încetare a urmãririi penale, se comunicã persoanei care a fãcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.
Dispoziţiile art. 275-277 se aplicã în mod corespunzãtor."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, precum şi ale art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil şi Dreptul la un recurs efectiv.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra prevederilor <>art. 278 din Codul de procedurã penalã s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 540 din 7 decembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005, în sensul respingerii acesteia. Cu acel prilej Curtea a observat cã nu pot fi reţinute nici susţinerile privind contrarietatea dispoziţiilor art. 278 din Codul de procedurã penalã cu cele ale art. 21 din Legea fundamentalã şi ale art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, pe motiv cã acestea nu reglementeazã posibilitatea persoanei interesate de a ataca în faţa instanţei mãsura luatã ori actul efectuat de procuror ori în baza dispoziţiilor acestuia, altul decât soluţia de netrimitere în judecatã. Sub acest aspect se observã cã autorii excepţiei solicitã, în realitate, completarea prevederilor de lege criticate, în sensul de a se permite atacarea la instanţele judecãtoreşti nu doar a rezoluţiilor şi ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã, ci şi a altor acte sau mãsuri ale procurorului, ceea ce este contrar atât dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , în conformitate cu care, în exercitarea controlului, "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", cât şi prevederilor constituţionale cuprinse în art. 61 alin. (1), potrivit cãrora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii".
Totodatã, nu se poate reţine susţinerea potrivit cãreia rezoluţia procurorului prin care s-a dispus efectuarea unor acte de procedurã prin delegare şi procesul-verbal întocmit de procuror în condiţiile art. 86^2 din Codul de procedurã penalã ar avea un caracter absolut, nefiind supusã vreunei verificãri de legalitate şi oportunitate, deoarece învinuitul sau inculpatul, în situaţia în care se dispune trimiterea sa în judecatã, are asigurat accesul la justiţie prin posibilitatea de a invoca în faţa instanţei de judecatã toate neregularitãţile sãvârşite în cursul urmãririi penale sau, în cazul în care se dispune scoaterea de sub urmãrire penalã, încetarea urmãririi penale ori clasarea, are posibilitatea formulãrii unei plângeri în faţa instanţei împotriva rezoluţiei sau a ordonanţei procurorului de netrimitere în judecatã, în temeiul prevederilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele deciziei mai sus amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Florinel Corduneanu, Bogdan Constantin şi Cãlin Vasile în Dosarul nr. 197/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 iunie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
