Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 301 din 6 aprilie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 266 alin. 3 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 5 mai 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marin Frunzã în Dosarul nr. 1.806/C/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 decembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.806/C/2005, Curtea de Apel Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266 alin. 3 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Marin Frunzã cu prilejul soluţionãrii unei contestaţii în anulare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, în mãsura în care hotãrârea instanţei nu se comunicã din oficiu şi în cazul când aceasta este necesarã în exercitarea cãilor extraordinare de atac ale revizuirii şi contestaţiei în anulare. Textul legal criticat încalcã astfel dreptul la un recurs efectiv la o instanţã naţionalã, "dreptul privind interzicerea discriminãrii, dreptul la un proces echitabil, principiul universalitãţii, principiul statului de drept şi dreptul la apãrare".
Curtea de Apel Galaţi - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 266 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, dispoziţii potrivit cãrora "Hotãrârea se va comunica pãrţilor, în copie, în cazul când aceasta este necesarã pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului".
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 1, 11, 15, 16, 20, 21, 24, 31, 53, 124 şi 126 din Constituţie, referitoare la statul român, dreptul internaţional şi dreptul intern, universalitatea, egalitatea în drepturi, tratatele internaţionale privind drepturile omului, accesul liber la justiţie, dreptul la apãrare, dreptul la informaţie, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, înfãptuirea justiţiei şi instanţele judecãtoreşti.
De asemenea, se invocã încãlcarea art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, interzicerea discriminãrii şi interzicerea abuzului de drept, precum şi a art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 şi 30 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Art. 266 alin. 3 din Codul de procedurã civilã reglementeazã comunicarea hotãrârilor judecãtoreşti. Astfel, ori de câte ori legea prevede cã termenul de exercitare a apelului sau recursului curge de la comunicare, hotãrârea va fi transmisã pãrţilor, în copie, precum şi procurorului, dacã acesta a participat la judecatã, în conformitate cu art. 284 alin. 4 şi art. 316 din Codul de procedurã civilã. În situaţia în care termenul de apel sau de recurs curge de la pronunţare, hotãrârea nu se mai comunicã pãrţilor, însã, dupã introducerea cererii de formulare a cãii de atac, va fi comunicatã apelantului sau recurentului, deoarece termenul pentru depunerea motivelor se calculeazã de la comunicarea hotãrârii (art. 303 alin. 2 din Codul de procedurã civilã).
Aceastã procedurã de comunicare nu contravine dispoziţiilor constituţionale sau internaţionale invocate de autorul excepţiei, ci reprezintã garanţia unui proces echitabil şi transparent, în care pãrţilor li se comunicã, ori de câte ori le este necesarã, hotãrârea judecãtoreascã respectivã. Scopul comunicãrii este ca pãrţile sã ia act de conţinutul hotãrârii şi sã-şi poatã formula, dacã este cazul, criticile împotriva acesteia pe calea apelului sau recursului.
În aceste cãi de atac, hotãrârea instanţei este necesarã pãrţii care doreşte reformarea ei, deoarece, potrivit art. 287 şi art. 302^1 din Codul de procedurã civilã, în cererea de apel şi de recurs trebuie indicate, sub sancţiunea decãderii, respectiv a nulitãţii, motivele pentru care partea nemulţumitã contestã raţionamentul instanţei de fond.
Alta este situaţia în cazul contestaţiei la executare şi al revizuirii, unde cererile de promovare a acestor cãi de atac nu sunt supuse aceloraşi rigori. Aşa fiind, din acest punct de vedere, situaţia pãrţii care promoveazã un apel sau un recurs este diferitã de cea a pãrţii îndreptãţite sã formuleze contestaţie în anulare sau revizuire, ceea ce justificã existenţa unor reguli diferite de comunicare a hotãrârii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marin Frunzã în Dosarul nr. 1.806/C/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 aprilie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
