Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 301 din 1 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti si ale art. 27 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 15 aprilie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti şi art. 27 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marian Voica în Dosarul nr. 1.299/243/2010 al Judecãtoriei Hunedoara.
Dezbaterile au avut loc şedinţa publicã din 1 februarie 2011, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunţãrii pentru data de 15 februarie 2011, apoi, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, pentru data de 24 februarie 2011, respectiv pentru data de 1 martie 2011.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.299/243/2010, Judecãtoria Hunedoara a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti şi art. 27 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marian Voica într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii de recuzare a unui executor judecãtoresc.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 şi art. 53, deoarece, prin acestea, nu se reglementeazã expres motivele de recuzare a executorilor judecãtoreşti, dar cuprind în acest sens o normã de trimitere, în conformitate cu care experţii judecãtoreşti pot fi recuzaţi numai dacã se aflã în situaţiile enumerate de norma proceduralã. Prin limitarea motivelor de recuzare este îngrãdit dreptul de a obţine recuzarea executorului judecãtoresc care a dovedit o atitudine partizanã şi neprofesionalism şi se încalcã procedura de numire a unui expert evaluator, lãsând loc "dubiului şi susceptibilitãţii". De asemenea, autorul apreciazã cã prin dispoziţiile de lege criticate se reglementeazã o inegalitate între poziţiile pãrţilor în procedura de executare, creditorul având posibilitatea de a alege executorul care sã instrumenteze procedura executãrii titlului executoriu, în timp ce debitorul nu are aceastã posibilitate.
Judecãtoria Hunedoara îşi exprimã opinia în sensul cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi cele ale art. 27 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000: "Executorii judecãtoreşti pot fi recuzaţi în cazul în care se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 şi 9 din Codul de procedurã civilã.";
- Art. 27 din Codul de procedurã civilã: "Judecãtorul poate fi recuzat:
1. când el, soţul sãu, ascendenţii ori descendenţii lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soţ, rudã sau afin, pânã la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din pãrţi;
2. când el este soţ, rudã sau afin în linie directã ori în linie colateralã, pânã la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei pãrţi sau dacã este cãsãtorit cu fratele ori sora soţului uneia din aceste persoane;
3. când soţul în viaţã şi nedespãrţit este rudã sau afin a uneia din pãrţi pânã la al patrulea grad inclusiv, sau dacã, fiind încetat din viaţã ori despãrţit, au rãmas copii;
4. dacã el, soţul sau rudele lor pânã la al patrulea grad inclusiv au o pricinã asemãnãtoare cu aceea care se judecã sau dacã au o judecatã la instanţa unde una din pãrţi este judecãtor;
5. dacã între aceleaşi persoane şi una din pãrţi a fost o judecatã penalã în timp de 5 ani înaintea recuzãrii;
6. dacã este tutore sau curator al uneia dintre pãrţi;
7. dacã şi-a spus pãrerea cu privire la pricina ce se judecã;
8. dacã a primit de la una din pãrţi daruri sau fãgãduieli de daruri ori altfel de îndatoriri;
9. dacã este vrãjmãşie între el, soţul sau una din rudele sale pânã la al patrulea grad inclusiv şi una din pãrţi, soţii sau rudele acestora pânã la gradul al treilea inclusiv."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra dispoziţiilor de lege criticate s-a pronunţat prin numeroase decizii, spre exemplu, Decizia nr. 1.303 din 14 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 1 noiembrie 2010, sau Decizia nr. 40 din 27 ianuarie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, statuând cã acestea sunt constituţionale.
Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut cã dispoziţiile art. 27 din Codul de procedurã civilã reglementeazã în mod limitativ cazurile de recuzare a judecãtorilor, protejând astfel partea în cazul în care se presupune cã judecãtorul ar putea fi lipsit de obiectivitate. Aceste dispoziţii de lege acoperã o paletã foarte largã de situaţii, la baza cãrora stau criterii obiective şi raţionale. Pe aceastã cale este împiedicatã posibilitatea îndepãrtãrii de cãtre o parte de rea-credinţã a unui judecãtor pentru motive subiective sau netemeinice, situaţie ce nu contravine textelor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) şi ale art. 53.
Curtea a reţinut, de asemenea, cã enumerarea limitativã a cazurilor în care executorul judecãtoresc poate fi recuzat se circumscrie cazurilor de recuzare prevãzute de Codul de procedurã civilã, cu excepţia unor situaţii care sunt specifice activitãţii judecãtorilor. Astfel, nici art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 nu încalcã principiile constituţionale statuate de art. 21 şi art. 53.
În fine, Curtea a constatat cã, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora procedura de judecatã este prevãzutã de lege, stabilirea cazurilor de recuzare este de competenţa legiuitorului, iar Curtea Constituţionalã, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate sã modifice sau sã completeze prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate.
În ceea ce priveşte susţinerea conform cãreia existã o inegalitate între poziţia pãrţilor, având în vedere cã numai creditorul are posibilitatea de a alege executorul care sã instrumenteze procedura executãrii titlului executoriu, Curtea a constatat cã şi aceastã criticã este neîntemeiatã, întrucât, în cadrul procedurii de executare silitã, ambele pãrţi beneficiazã de anumite garanţii procesuale, precum posibilitatea de a formula contestaţie împotriva executãrii înseşi sau împotriva oricãrui act de executare. De altfel, alegerea executorului judecãtoresc de cãtre creditor este justificatã prin faptul cã acesta este interesat în realizarea pe cale silitã a creanţei sale, în condiţiile în care debitorul nu şi-a adus la îndeplinire obligaţia ce îi revine.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti şi art. 27 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marian Voica în Dosarul nr. 1.299/243/2010 al Judecãtoriei Hunedoara.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 martie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
