Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokâr Gâbor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Cristina Nicoara - procuror
Vlad Mihai Cercel - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 din Codul penal, excepţie ridicatã de Catalin Croitoru în Dosarul nr. 21.983/2000 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal se prezintã avocat Iosif Friedmann Nicolescu pentru autorul exceptiei, lipsind pãrţile Cristian Sandu şi Societatea Comercialã "Fundaţia Editura Revista România Mare" - S.R.L., fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autorul exceptiei, prin avocat, solicita admiterea exceptiei de neconstituţionalitate. Arata ca dispoziţiile art. 124 din Codul penal prejudiciazã pãrţile vãtãmate, creând inechitate între persoanele aflate într-o cauza penalã. Se poate intampla ca, deşi partea vãtãmatã respecta termenul de introducere a plângerii prealabile, organele statului sa nu îşi exercite atribuţiile cu operativitate şi astfel termenul de prescripţie prevãzut la art. 124 din Codul penal sa fie depãşit. Considera inadmisibil ca partea care îşi îndeplineşte obligaţiile prevãzute de lege sa suporte aceste consecinţe prejudiciabile. În final avocatul autorului exceptiei apreciazã ca dispoziţiile art. 124 ar trebui sa fie completate în sensul ca prescripţia specialã sa fie împlinitã doar în cazul în care întreruperile termenului de prescripţie sunt imputabile partii vãtãmate.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile art. 124 din Codul penal nu contravin prevederilor art. 16 şi 21 din Constituţie. Ratiunea instituirii prescripţiei rãspunderii penale este aceea ca scopul pedepsei nu mai poate fi realizat dupã trecerea unui termen îndelungat de la sãvârşirea infracţiunii, iar termenele de prescripţie sunt stabilite în funcţie de gravitatea infracţiunilor. Se invoca Decizia Curţii Constituţionale nr. 287/2001 prin care a fost respinsã excepţia de neconstituţionalitate a mai multor dispoziţii legale, printre care şi cele ale art. 124 din Codul penal.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 iunie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 21.983/2000, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 din Codul penal. Excepţia a fost invocatã de Catalin Croitoru, partea vãtãmatã într-o cauza penalã având ca obiect sãvârşirea infracţiunilor de insulta şi calomnie.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca prescripţia rãspunderii penale prevãzutã de art. 124 din Codul penal impiedica accesul la justiţie al persoanei vãtãmate, incalcandu-se în felul acesta prevederile art. 21 din Constituţie, şi ca, pe de alta parte, prin efectul prescripţiei instituite prin textul de lege menţionat autorul infracţiunii beneficiazã de un tratament privilegiat, care, contrar prevederilor art. 16 din Constituţie, îl situeaza mai presus de lege. Fata de faptul ca persoana vãtãmatã nu are nici o vina pentru depãşirea termenului de prescripţie, autorul exceptiei solicita admiterea exceptiei de neconstituţionalitate.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 21 din Constituţie, întrucât pentru realizarea scopului legii penale este necesar ca stabilirea rãspunderii penale şi aplicarea sancţiunilor sa se realizeze cat mai aproape de momentul sãvârşirii infracţiunii. Astfel, dupã trecerea unui timp îndelungat de la data sãvârşirii acesteia nu se mai poate realiza preventia generalã, întrucât a scãzut considerabil rezonanta socialã a faptei. În consecinta, instanta apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, deoarece prescripţia specialã constituie o reflectare a necesitãţii de a se angaja în mod operativ şi eficient rãspunderea penalã. Dispoziţiile art. 124 din Codul penal nu contravin principiului egalitãţii în drepturi, întrucât nu instituie nici un privilegiu întemeiat pe vreunul dintre criteriile prevãzute la art. 4 alin. (2) din Constituţie, în favoarea unei persoane fata de altele aflate în aceeaşi situaţie juridicã. De altfel şi Curtea Constituţionalã, în jurisprudenta sa, a stabilit ca instituirea unor reguli speciale nu contravine principiului egalitãţii în drepturi atât timp cat este asigurata egalitatea cetãţenilor în utilizarea acestor reguli.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere exprimat de Guvern, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 124 din Codul penal, dispoziţii având urmãtorul cuprins: "Prescripţia inlatura rãspunderea penalã oricâte întreruperi ar interveni, dacã termenul de prescripţie prevãzut în art. 122 este depãşit cu încã jumãtate."
Dispoziţiile constituţionale invocate de autorul exceptiei în susţinerea acesteia sunt urmãtoarele:
- art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."
Analizând excepţia de neconstituţionalitate invocatã, Curtea constata ca este neîntemeiatã. Instituirea prescripţiei ca una dintre cauzele de inlaturare a rãspunderii penale constituie o consecinta fireasca a înţelegerii infracţiunii ca o fapta antisociala şi a rãspunderii penale ca o riposta publica la infracţiune. Tragerea la rãspundere penalã pentru comiterea unei fapte periculoase pentru societate este utila şi necesarã numai dacã se produce într-un interval de timp în care pedeapsa aplicatã infractorului îşi poate îndeplini funcţiile preventive şi educative pentru care a fost instituitã. În afarã de infracţiunile impotriva pãcii şi omenirii, exceptate de la prescripţie conform art. 121 alin. 2 din Codul penal, în cazul tuturor celorlalte infracţiuni trecerea unui anumit interval de timp determina ca rãspunderea penalã sa nu mai prezinte nici o utilitate, fapta ca atare şi raul social produs de aceasta fiind şterse din constiinta publica pe cale naturala, prin uitare.
Dispoziţiile art. 124 din Codul penal nu contravin principiului egalitãţii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât nu implica un regim juridic diferit pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie. Rãspunderea penalã opereazã pentru toţi infractorii în privinta cãrora nu s-a împlinit termenul de prescripţie prevãzut de lege şi este înlãturatã în cazul tuturor celor care nu au fost pedepsiţi în limitele acestui termen.
Textul de lege atacat nu contravine nici prevederilor art. 21 din Constituţie, deoarece nu se impiedica accesul la justiţie al persoanei vãtãmate prin infracţiune. Prin faptul ca un infractor nu mai poate fi pedepsit dupã împlinirea termenului de prescripţie nu se incalca drepturile sau interesele legitime ale persoanei vãtãmate, tragerea la rãspundere penalã constituind un drept exclusiv al societãţii, în sistemul legislativ actual. De aceea nu poate fi primitã nici susţinerea ca infractorul s-ar situa mai presus de lege prin efectul prescripţiei. Persoanei vãtãmate prin infracţiune îi rãmâne în continuare deschisã calea acţiunii civile impotriva autorului infracţiunii, cu condiţia ca şi în acest caz acţiunea sa se exercite înãuntrul termenului de prescripţie extinctiva prevãzut de lege.
În ceea ce priveşte susţinerea ca dispoziţiile art. 124 din Codul penal ar trebui sa fie completate în sensul ca prescripţia specialã sa opereze doar în cazul în care întreruperile termenului de prescripţie se datoreazã persoanei vãtãmate, Curtea retine ca aceasta nu intra în sfera controlului de constitutionalitate, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, fiind un aspect ce tine de competenta Parlamentului, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, conform art. 58 alin. (1) din Constituţie.
Cu privire la dispoziţiile art. 124 din Codul penal Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 287 din 1 noiembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 11 ianuarie 2002, respingând excepţia de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 din Codul penal, excepţie ridicatã de Catalin Croitoru în Dosarul nr. 21.983/2000 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 31 ianuarie 2002.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Vlad Mihai Cercel
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
