Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 30 din 23 februarie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Lucian Mihai - preşedinte Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Ioan Muraru - judecãtor Nicolae Popa - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Florin Bucur Vasilescu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ridicatã de Asociaţia familialã "Lion" din Suceava în Dosarul nr. 3.103/1998 al Tribunalului Bistrita-Nasaud - Secţia civilã. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 9 februarie 1999, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa pãrţilor legal citate şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 23 februarie 1999.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 6 noiembrie 1998 Tribunalul Bistrita-Nasaud - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ridicatã de Asociaţia familialã "Lion" din Suceava, cu susţinerea ca prevederea din <>Legea nr. 146/1997 privind cuantumul taxei de timbru care se datoreazã în situaţia exercitãrii cãilor de atac este neconstitutionala, întrucât acesta este excesiv şi limiteazã liberul acces la justiţie. Exprimandu-şi opinia, instanta de judecata arata ca, deşi autoarea exceptiei de neconstituţionalitate nu a indicat expres textele legale vizate de excepţie şi nici dispoziţiile constituţionale cãrora acestea le contravin, din susţinerile formulate rezulta ca este criticat <>art. 11 din Legea nr. 146/1997 prin raportare la art. 21 din Constituţie. Se apreciazã ca în aceasta situaţie devin aplicabile prevederile art. 150 din legea fundamentalã. În legatura cu excepţia, instanta opineaza ca <>art. 11 din Legea nr. 146/1997 nu contravine art. 21 din Constituţie, "fiind legal şi normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfasurata de autoritãţile judecãtoreşti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora". Se mai arata ca excepţiile de la regula timbrarii acţiunilor în justiţie sunt posibile numai în situaţiile stabilite de lege. În conformitate cu prevederile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor se apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, întrucât, asa cum s-a stabilit prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 18 din 29 ianuarie 1997, reglementarea timbrului judiciar şi a taxei de timbru constituie o problema de fiscalitate pentru servicii publice. Stabilirea taxei de timbru şi a timbrului judiciar nu contravine art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie. În punctul sau de vedere Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, întrucât art. 21 din Constituţie nu prevede gratuitatea justiţiei şi nici interdicţii cu privire la taxele în justiţie. Se apreciazã, de asemenea, ca acest text constituţional trebuie corelat cu prevederile art. 138 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãruia taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, de unde rezulta ca legiuitorul este competent sa dispunã în acest domeniu. Se mai arata ca "stabilirea taxelor de timbru pentru executarea cãilor ordinare de atac are aceleaşi ratiuni ca şi stabilirea acestei taxe pentru judecarea în prima instanta a cererilor în pretentie". Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. <>Art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru prevede: "(1) Cererile pentru exercitarea cãilor ordinare de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti se taxeaza cu 50% din: - taxa datoratã pentru cererea sau acţiunea neevaluabila în bani, soluţionatã de prima instanta; - taxa datoratã la suma contestatã, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani. (2) Se timbreazã cu 10.000 lei cererile pentru exercitarea cãilor ordinare de atac impotriva urmãtoarelor hotãrâri judecãtoreşti: - încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor în acţiunea de partaj; - încheierea de suspendare a judecãrii cauzei; - hotãrârile de declinare a competentei şi de dezinvestire; - hotãrârile de anulare a cererii, ca netimbrata sau nesemnata; - hotãrârile prin care s-a respins cererea, ca prematura, inadmisibila, prescrisã sau pentru autoritate de lucru judecat." Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã constata ca aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã a fi respinsã. Este adevãrat ca, potrivit art. 21 alin. (1) din Constituţie, "Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime", dar aceasta nu înseamnã ca accesul la justiţie trebuie sa fie considerat gratuit. Art. 21 din Constituţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind legal şi normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfasurata de autoritãţile judecãtoreşti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Prin urmare, regula este cea a timbrarii acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în mãsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justiţiei. Potrivit legii, contribuţia justitiabilului, prin avansarea unei pãrţi din aceste cheltuieli, poate fi recuperatã de la partea care cade în pretenţii. De altfel, în cauza, având în vedere modicitatea sumei stabilite ca taxa de timbru pentru exercitarea caii de atac, nu s-ar putea susţine ca prin cuantumul fixat s-a determinat îngrãdirea accesului liber la justiţie. Susţinerea potrivit cãreia în cauza ar fi aplicabile prevederile art. 150 alin. (1) din Constituţie urmeazã a fi înlãturatã. Potrivit acestui text constituţional "Legile şi toate celelalte acte normative rãmân în vigoare, în mãsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii". Rezulta ca aceasta dispoziţie constituţionalã rezolva conflictul temporal dintre Constituţie şi celelalte acte normative în vigoare la data aprobãrii ei, cu consecinţe privind abrogarea sau modificarea implicita a reglementãrilor ce contravin acesteia. Legea privind taxele judiciare de timbru nu intra sub incidenta dispoziţiei constituţionale a art. 150 alin. (1), întrucât a fost adoptatã în anul 1997, deci ulterior intrãrii în vigoare a Constituţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ridicatã de Asociaţia familialã "Lion" din Suceava în Dosarul nr. 3.103/1998 al Tribunalului Bistrita-Nasaud - Secţia civilã. Definitiva. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 23 februarie 1999.
