Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 30 din 11 ianuarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 219 si art. 222 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 23 februarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi 222 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Balogh Bela, Balogh Eva Emese, Balogh Ors, Balogh Bela Agoston, Balogh Zalan, Balogh Gergo Janos, Balogh Kincso, Balogh Almos şi Balogh Apor în Dosarul nr. 15.615/2005 al Judecãtoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal rãspund Balogh Bela şi Balogh Eva Emese, lipsã fiind ceilalţi autori ai excepţiei şi partea Parohia Reformatã Cluj-Napoca, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Având cuvântul Balogh Bela solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile atacate din Codul de procedurã civilã contravin principiului egalitãţii în faţa legii, dreptului la apãrare şi accesului liber la justiţie, persoanele juridice putând sã rãspundã în scris, în cadrul interogatoriului, la întrebãrile formulate în scris şi comunicate anterior, spre deosebire de persoanele fizice, care nu au aceastã posibilitate.
Balogh Eva Emese solicitã, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei, întrucât dispoziţiile criticate sunt norme de procedurã a cãror reglementare este în competenţa exclusivã a legiuitorului. Diferenţa de regim aplicabil persoanelor fizice şi celor juridice în ceea ce priveşte interogatoriul, ca probã în procesul civil, este justificatã de deosebirea de situaţii în care se aflã persoanele juridice faţã de cele fizice.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 iulie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 15.615/2005, Judecãtoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi 222 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Balogh Bela, Balogh Eva Emese, Balogh Ors, Balogh Bela Agoston, Balogh Zalan, Balogh Gergo Janos, Balogh Kincso, Balogh Almos şi Balogh Apor într-o cauzã civilã având ca obiect soluţionarea unei cereri de reziliere a unui contract de închiriere şi de evacuare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât pãrţile - persoane fizice sunt obligate sã rãspundã la interogatoriu în mod direct, nemijlocit în faţa instanţei, spre deosebire de pãrţile - persoane juridice de drept privat, statul şi celelalte persoane juridice de drept public, care rãspund în scris la interogatoriul comunicat anterior, având aşadar suficient timp de reflecţie şi putând folosi orice înscris sau beneficia de consultanţã.
Judecãtoria Cluj-Napoca şi-a exprimat opinia în sensul cã dispoziţiile procedurale atacate sunt constituţionale, întrucât, pe de-o parte, persoanele fizice se aflã în situaţii juridice diferite faţã de persoanele juridice, iar pe de altã parte, în cazul persoanelor juridice, pentru a avea putere probatorie, rãspunsul trebuie sã îmbrace forma scrisã şi semnatã de persoana competentã sã angajeze persoana juridicã respectivã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate reprezintã reguli de procedurã, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, sunt de competenţa autoritãţii legiuitoare. Totodatã, precizeazã cã, indiferent dacã este vorba de o persoanã fizicã sau juridicã, proba interogatoriului poate fi dispusã numai la cerere, în urma unor dezbateri contradictorii, iar în cursul administrãrii acestei probe, partea beneficiazã de asistenţã din partea unui avocat, nefiind încãlcat astfel dreptul la apãrare.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucât reglementarea diferitã a procedurii de administrare a probei cu interogatoriu pentru persoanele juridice este justificatã în mod obiectiv şi raţional prin situaţia diferitã în care se aflã acestea.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 219 şi 222 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul cuprins:
- Art. 219: "Cel chemat va fi întrebat de cãtre preşedinte asupra fiecãrui fapt în parte.
Cu încuviinţarea preşedintelui, fiecare dintre judecãtori, procurorul, precum şi partea potrivnicã pot pune de-a dreptul întrebãri celui chemat la interogator.
Partea nu are voie sã citeascã un rãspuns scris de mai înainte. Ea se poate folosi însã de însemnãri, cu încuviinţarea preşedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
Dacã partea declarã cã pentru a rãspunde trebuie sã cerceteze înscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogator.";
- Art. 222: "Statul şi celelalte persoane juridice de drept public, precum şi persoanele juridice de drept privat, vor rãspunde în scris la interogatoriul ce li se va comunica.
Se excepteazã societãţile comerciale de persoane, ai cãror asociaţi cu drept de reprezentare vor fi citaţi personal la interogator."
Autorii excepţiei considerã cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii, ale art. 21 privind liberul acces la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apãrare şi ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedurã referitoare la administrarea probei cu înscrisuri, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecatã este stabilitã de legiuitor, evident fãrã a fi încãlcate prevederile sau principiile constituţionale.
Referitor la încãlcarea principiului egalitãţii în faţa legii, consacrat constituţional prin prevederile art. 16 alin. (1), Curtea constatã cã aceste susţineri sunt neîntemeiate, întrucât deosebirea de statut juridic dintre persoanele fizice şi persoanele juridice justificã în mod obiectiv aplicarea unui tratament juridic diferit în ceea ce priveşte rãspunsul dat la interogatoriu, în cadrul unui proces civil. Aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţionalã, în deplin acord şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, cauza Marckx contra Belgiei, 1979), principiul egalitãţii în drepturi şi al nediscriminãrii se aplicã doar situaţiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferenţiat, stabilit în considerarea unor situaţii obiectiv diferite, nu reprezintã nici privilegii şi nici discriminãri.
Cu privire la încãlcarea liberului acces la justiţie, prevãzut de art. 21 din Constituţie, şi a dreptului la apãrare, prevãzut de art. 24 din Constituţie, Curtea reţine cã nici aceste susţineri nu sunt întemeiate, întrucât dispoziţiile legale criticate nu îngrãdesc posibilitatea pãrţilor de a se adresa instanţelor judecãtoreşti şi nici nu înlãturã posibilitatea pãrţilor de a-şi valorifica pretenţiile sau de a-şi dovedi netemeinicia susţinerilor pãrţilor adverse.
Pe de altã parte, Curtea reţine cã invocarea prevederilor art. 124 din Constituţie referitoare la înfãptuirea justiţiei nu are relevanţã în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi 222 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Balogh Bela, Balogh Eva Emese, Balogh Ors, Balogh Bela Agoston, Balogh Zalan, Balogh Gergo Janos, Balogh Kincso, Balogh Almos şi Balogh Apor în Dosarul nr. 15.615/2005 al Judecãtoriei Cluj-Napoca.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 ianuarie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
