Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 299 din 23 mai 2013  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24, art. 35 si art. 42 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 299 din 23 mai 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24, art. 35 si art. 42 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 387 din 28 iunie 2013
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24, art. 35 şi art. 42 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, excepţie ridicată de Florin Săndulescu şi Alina Săndulescu în Dosarul nr. 4.369/109/2012 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 229D/2013.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

                   CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 28 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.369/109/2012, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 24, art. 35 şi art. 42 din Legea nr. 273/2004, aşa cum a fost modificată şi republicată ulterior". Excepţia a fost ridicată de Florin Săndulescu şi Alina Săndulescu într-o cauză având ca obiect "încuviinţare adopţie".
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textele de lege criticate aduc atingere principiilor consacrate de Convenţia europeană revizuită în materia adopţiei de copii, care se referă la interesul superior al minorului de a i se asigura un mediu stabil şi armonios, precum şi la interesul de a reglementa dispoziţii mai favorabile pentru copilul adoptat. De asemenea, aceştia apreciază că sunt încălcate şi principiile consacrate de Convenţia de la Haga asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, referitoare la faptul că minorul trebuie să crească într-un mediu familial, de fericire, iubire şi de înţelegere, şi că fiecare stat semnatar trebuie să ia, cu prioritate, măsuri corespunzătoare pentru a permite menţinerea copilului în familia sa de origine.
    În fapt, arată că, fiind membrii apropiaţi ai minorei (tatăl firesc al acesteia este fratele unuia dintre autorii excepţiei), ar trebui să îi confere prioritate efectivă la încuviinţarea adopţiei minorei, nu doar o prioritate formală, concretizată prin aceea de a i se permite adopţia prin introducerea cererii de încuviinţare direct la instanţa competentă, fără a mai parcurge procedura necesară obţinerii atestatului de familie adoptatoare. Raportat la textele de lege criticate, autorii excepţiei consideră că procedura de obţinere a atestatului de familie adoptatoare este un impediment la adopţie şi chiar o împiedicare a copilului de a creşte într-un mediu deja stabilit şi bine cunoscut minorei, având în vedere relaţiile de rudenie cu minora.
    Aceştia susţin că excepţiile de la încuviinţarea adopţiei sunt, în mod nejustificat, mult prea limitativ prevăzute de Legea nr. 273/2004, fapt care, de asemenea, încalcă interesul superior al minorului, precum şi principiile consacrate de convenţiile europene.
    Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia în sensul că prevederile de lege criticate, respectiv art. 24, art. 35 şi art. 42 din Legea nr. 273/2004, sunt imperative şi reprezintă nişte condiţii prealabile adresării instanţei de judecată, iar aceste dispoziţii legale nu contravin în niciun fel principiilor constituţionale şi convenţionale invocate. Astfel, instanţa apreciază că soluţia legislativă prevăzută în cuprinsul articolelor mai sus menţionate este justificată de necesitatea desfăşurării în mod legal a procedurilor de adopţie în toate etapele sale, cu asigurarea tuturor garanţiilor, inclusiv a celor procedurale, prin respectarea interesului copilului şi a dreptului la viaţă intimă familială şi privată.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate nu numai că nu încalcă normele constituţionale invocate de autorii excepţiei, ci, mai mult, acestea dau expresie principiilor consacrate de Convenţia de la Haga asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale şi de către Convenţia europeană revizuită în materia adopţiei de copii.
    Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 24, art. 35 şi art. 42 din Legea nr. 273/2004 sunt constituţionale. În plus, criticile formulate de autorii excepţiei nu vizează conţinutul textelor de lege, ci omisiunea acestora cu privire la rudele apropiate minorului adoptat.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                     CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi art. 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 24, art. 35 şi art. 42 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 19 aprilie 2012. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:
    - Art. 24: "Obţinerea atestatului nu este necesară în următoarele cazuri:
    a) pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;
    b) pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.";
    - Art. 35: "Dispoziţiile prezentei secţiuni nu sunt aplicabile în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv şi în cazul adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu.";
    - Art. 42: "(1) Încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară în următoarele cazuri:
    a) pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;
    b) pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv;
    c) pentru adopţia copilului pentru care a fost deschisă procedura adopţiei interne şi acesta se află în plasament la unul dintre soţii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puţin 2 ani;
    d) pentru adopţia copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puţin 2 ani de la data instituirii tutelei.
    (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) persoana sau familia care doreşte să adopte va putea solicita în mod direct instanţei judecătoreşti încuviinţarea adopţiei, în condiţiile prezentei legi."
    Autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare atât la principiile consacrate de Convenţia europeană revizuită în materia adopţiei de copii - adoptată la Strasbourg la 27 noiembrie 2008, şi anume art. 4 referitor la încuviinţarea adopţiei şi art. 18 care prevede că statele părţi au în continuare posibilitatea de a adopta dispoziţii mai favorabile pentru copilul adoptat, cât şi la reglementările consacrate în Convenţia de la Haga din 29 mai 1993 asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu pot fi primite criticile formulate de autorii acesteia, pentru următoarele considerente:
    În jurisprudenţa sa în materie, concretizată prin Decizia nr. 434 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 24 ianuarie 2005 şi Decizia nr. 369 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, Curtea a reţinut că, în sistemul juridic românesc, "adopţia este concepută ca o instituţie în interesul exclusiv al copilului, prin care între copil şi adoptator se stabilesc raporturi de rudenie civilă, astfel încât copilul adoptat intră în familia adoptatorului ca un copil firesc al acestuia". De asemenea, Curtea a constatat că "adopţia este, în egală măsură, o operaţiune juridică şi o măsură de protecţie a copilului, având caracterul unui act juridic complex, valabil prin îndeplinirea condiţiilor de fond, inclusiv prin exprimarea consimţământului de către părinţii fireşti şi prin lipsa impedimentelor la adopţie, fiind în acelaşi timp şi o măsură de protecţie a copilului, ce rezultă din reglementările internaţionale în materie, la care România este parte".
    Curtea reţine că, în materia adopţiei, cadrul juridic a fost revizuit, în sensul redefinirii noţiunilor de adopţie internă şi adopţie internaţională, acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse şi altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.
    Pentru efectuarea adopţiei, este necesar consimţământul părinţilor fireşti ori, după caz, al tutorelui copilului ai cărui părinţi fireşti sunt decedaţi, necunoscuţi, declaraţi morţi sau dispăruţi ori puşi sub interdicţie, în condiţiile legii. Dacă părinţii refuză în mod abuziv să-şi dea acordul cu privire la adopţia copilului lor, instanţa de judecată va decide cu privire la acest aspect. În mod excepţional, instanţa de tutelă poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţie, dacă se dovedeşte, cu orice mijloc de probă, că refuzul este abuziv, instanţa apreciind dacă adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia, dată în condiţiile legii.
    Curtea constată că, prin Legea nr. 273/2004, legiuitorul a impus o anumită procedură a cărei finalitate este adopţia copilului, procedură ce cuprinde două faze: una administrativă, care presupune intervenţia anumitor organe administrative cu atribuţii specifice, şi anume, Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi Oficiul Român pentru Adopţii, care urmăresc ca, prin adopţie, să se realizeze interesul superior al adoptatului; şi una judiciară, în care instanţa competentă să încuviinţeze cererea de adopţie este cea în a cărei rază teritorială se găseşte domiciliul adoptatului, cu excepţia situaţiei în care nu se poate determina domiciliul acestuia, caz în care competenţa revine Tribunalului Municipiului Bucureşti.
    Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare reprezintă procesul prin care se realizează identificarea abilităţilor parentale, se analizează îndeplinirea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ale acestora, precum şi pregătirea lor pentru asumarea, în cunoştinţă de cauză, a rolului de părinţi. În cazul unui rezultat favorabil al evaluării, direcţia va elibera atestatul de persoană sau familie aptă să adopte, atestatul reprezentând documentul care certifică îndeplinirea tuturor exigenţelor legale prevăzute de art. 16 din Legea nr. 273/2004.
    Prevederile Legii nr. 273/2004 sunt imperative, încuviinţarea adopţiei neputând fi dispusă decât în măsura în care această procedură este parcursă în integralitatea sa, ori dacă sunt incidente situaţiile de excepţie prevăzute de lege. Accesul persoanei adoptatoare direct în instanţă pentru încuviinţarea adopţiei, ca excepţie de la regulă, este permisă doar în cazul adopţiei minorului de către soţul părintelui firesc sau adoptativ şi al adopţiei majorului, situaţie în care, potrivit art. 24 din actul normativ mai sus menţionat, nu este nevoie de obţinerea atestatului.
    În aceste condiţii, Curtea constată că limitarea de către legiuitor a persoanelor pentru care nu este necesară obţinerea atestatului şi care pot introduce direct în instanţă cererea de încuviinţare a adopţiei nu reprezintă "un impediment la adopţie", ci, dimpotrivă, are în vedere respectarea, în mod obligatoriu, a anumitor principii în cursul procedurii adopţiei, precum: principiul interesului superior al copilului, principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial sau principiul continuităţii în educarea copilului, ţinându-se seama de originea sa etnică, culturală şi lingvistică.
    De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri. Aşa fiind, Curtea constată că soluţia legislativă criticată din Legea nr. 273/2004 este justificată de necesitatea desfăşurării procedurilor de adopţie, în toate etapele sale, cu asigurarea tuturor garanţiilor, inclusiv a celor procedurale, pentru respectarea interesului copilului şi a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                  CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                    În numele legii
                       DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24, art. 35 şi art. 42 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, excepţie ridicată de Florin Săndulescu şi Alina Săndulescu în Dosarul nr. 4.369/109/2012 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2013.

                PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                        AUGUSTIN ZEGREAN

                           Magistrat-asistent,
                           Ingrid Alina Tudora

                              ----
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice