Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 298 din 9 iunie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 183 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura fiscala (  Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 )    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 298 din 9 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 183 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura fiscala ( Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 )

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 631 din 19 iulie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 178 alin. (1) lit. a) din Codul de procedurã fiscalã (<>Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 ), excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "MTB RO 2001" - S.R.L. din Focşani în Dosarul nr. 1.625/C+C/2004 al Tribunalului Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 168D/2005 şi nr. 237D/2005, care au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate.
La apelul nominal în dosarele nr. 168D/2005 şi nr. 237D/2005, se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 168D/2005 şi nr. 237D/2005 la Dosarul nr. 167D/2005, având în vedere faptul cã sunt îndeplinite cerinţele conexãrii, prevãzute de <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã este de acord cu conexarea, întrucât toate dosarele au obiect identic.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 168D/2005 şi nr. 237D/2005 la Dosarul nr. 167D/2005, care este primul înregistrat.
Pe fond, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã dispoziţiile legale criticate nu îngrãdesc accesul liber la justiţie şi nu contravin dreptului de proprietate privatã, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 449/2004 şi nr. 550/2004.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierile din 8 februarie şi 22 februarie 2005, pronunţate în dosarele nr. 1.625/C+C/2004, nr. 1.626/C+C/2004 şi nr. 1.624/C+C/2004, Tribunalul Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. a) din Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "MTB RO 2001" - S.R.L. din Focşani, de Societatea Comercialã "HYPPO GAS" - S.R.L. din Focşani şi de Societatea Comercialã "HYPPO" - S.R.L. din Focşani, în cadrul unor litigii fiscale având ca obiect soluţionarea contestaţiilor introduse de autorii excepţiei împotriva unor procese-verbale de control emise de Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Vrancea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã, în baza dispoziţiilor legale criticate, organul de soluţionare a contestaţiilor poate suspenda soluţionarea cauzei atunci când organul de control a sesizat organele în drept cu privire la existenţa indiciilor sãvârşirii unei infracţiuni a cãrei constatare ar avea o înrâurire hotãrâtoare asupra soluţiei ce urmeazã sã fie datã în procedura administrativã. Astfel, se amânã sine die soluţionarea contestaţiei administrative, împiedicându-se accesul liber la justiţie şi creându-se posibilitatea pentru organul de control sã punã în executare silitã actul de control, fãrã posibilitatea persoanei lezate de a se apãra în legãturã cu legalitatea şi temeinicia titlului executoriu şi de a-şi proteja dreptul de proprietate. În conformitate cu dispoziţiile legale criticate, se poate dispune suspendarea pe baza unei simple sesizãri penale, fãrã ca organul de urmãrire penalã sã fi dispus începerea urmãririi penale.
De asemenea, susţin cã se încalcã prevederile art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât, în cauzã, "organul fiscal, printr-un act de control, a stabilit în mod nelegal şi netemeinic existenţa unor obligaţii bugetare, a formulat o sesizare penalã fãrã nici o legãturã cu obligaţiile bugetare, iar organul administrativ învestit cu soluţionarea contestaţiilor administrative a dispus suspendarea soluţionãrii contestaţiilor administrative, fãrã termen".
Tribunalul Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, aratã cã, potrivit art. 172 alin. (1) şi (2) din Codul de procedurã fiscalã, contestaţia administrativã poate fi retrasã de contestator pânã la soluţionarea acesteia, situaţie în care nu se pierde dreptul de a înainta o nouã contestaţie în interiorul termenului general de depunere. De asemenea, art. 179 alin. (2) prevede, la cererea contestatorului, posibilitatea suspendãrii executãrii actului administrativ atacat pânã la soluţionarea contestaţiei.
Pe de altã parte, art. 169 alin. (1) din Codul de procedurã fiscalã precizeazã cã o contestaţie împotriva titlului de creanţã şi împotriva altor acte administrativ-fiscale este o cale administrativã de atac care nu înlãturã dreptul la acţiune al celui care se considerã lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, drept exercitat în condiţiile legii. În aceastã situaţie devin aplicabile dispoziţiile Legii contenciosului administrativ, care prevãd cã, urmare a atacãrii actului administrativ-jurisdicţional la instanţa de contencios administrativ competentã, reclamantul poate cere suspendarea executãrii actului administrativ pânã la soluţionarea acţiunii. Conform <>art. 6 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 , dacã partea care a optat pentru jurisdicţia administrativ specialã înţelege sã renunţe la calea administrativ-jurisdicţionalã în timpul soluţionãrii acestui litigiu, va notifica intenţia sa organului administrativ-jurisdicţional sesizat, care va emite o decizie ce atestã aceastã renunţare. Potrivit art. 6 alin. 2 din aceeaşi lege, actele administrativ-jurisdicţionale pot fi atacate direct la instanţa de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare, dacã partea nu exercitã cãile administrative de atac.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, apreciind cã, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie, jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite, iar potrivit art. 126 alin. (2), competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege. Caracterul facultativ al contestaţiei administrative privind titlul de creanţã fiscalã este expres afirmat prin art. 174 alin. 1 din Codul de procedurã fiscalã, potrivit cãruia contestaţia "poate" fi formulatã. În toate cazurile, organul competent se va pronunţa prin decizie, indiferent dacã este vorba despre retragerea ori soluţionarea contestaţiei sau de suspendarea procedurii în condiţiile art. 183 alin. (1) lit. a) din Codul de procedurã fiscalã. În acest caz, decizia va stabili şi termenul pânã la care se suspendã procedura, ca atare, susţinerea autorului excepţiei în sensul cã este vorba despre o suspendare pe termen nelimitat este nefondatã. Pe de altã parte, în orice caz, decizia privind suspendarea procedurii, ca şi celelalte decizii privind contestaţia pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ competentã şi, ca urmare, dispoziţia legalã criticatã nu contravine accesului liber la justiţie. În acest sens se invocã şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 449/2004 şi nr. 550/2004.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 21 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, apreciazã cã aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiei pe cale administrativã, prin decizia motivatã a organului de soluţionare competent, nu contravine în nici un mod dreptului persoanelor interesate de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor şi intereselor lor legitime. Potrivit art. 187 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã, deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ competentã, în acest sens pronunţându-se şi Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 449/2004 .
În ceea ce priveşte invocarea art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã dreptul de proprietate privatã, ale cãrui limite şi conţinut sunt stabilite prin lege.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare şi din notele scrise ale autorilor excepţiei, îl constituie dispoziţiile art. 178 alin. 1 lit. a) din Codul de procedurã fiscalã (<>Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 ).
Dupã republicarea Codului de procedurã fiscalã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004, aceste dispoziţii au devenit art. 183 alin. (1) lit. a) şi au urmãtorul cuprins: "Organul de soluţionare competent poate suspenda, prin decizie motivatã, soluţionarea cauzei atunci când: a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existenţa indiciilor sãvârşirii unei infracţiuni a cãrei constatare ar avea o înrâurire hotãrâtoare asupra soluţiei ce urmeazã sã fie datã în procedurã administrativã; [...]"
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1), (2) şi (3), precum şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 21 alin. (1), (2) şi (3): "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.";
- Art. 44 alin. (1) şi (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã."
Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine cã dispoziţiile legale criticate reglementeazã un caz de suspendare facultativã a procedurii de soluţionare a contestaţiei pe cale administrativã, şi anume acela în care soluţia care urmeazã sã se pronunţe în cadrul acestei proceduri depinde de soluţia ce s-ar da în acţiunea penalã, pornitã ca urmare a sesizãrii organelor în drept fãcutã de cãtre organul care a efectuat activitatea de control, cu privire la existenţa indiciilor sãvârşirii unei infracţiuni a cãrei constatare ar avea o înrâurire hotãrâtoare asupra soluţiei ce urmeazã sã fie datã în procedura administrativã.
Prin <>Decizia nr. 72 din 28 mai 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 2 august 1996, Curtea Constituţionalã a statuat, cu prilejul soluţionãrii excepţiei de neconstituţionalitate a art. 244 pct. 2 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia instanţa poate suspenda judecata când s-a început urmãrirea penalã pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotãrâtoare asupra hotãrârii ce urmeazã sã se dea, cã întâietatea rezolvãrii acţiunii penale este neîndoielnic justificatã şi consacratã ca atare şi de prevederile art. 19 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, scopul suspendãrii constituindu-l tocmai verificarea existenţei sau a inexistenţei infracţiunii cu privire la care instanţa are unele "indicii". Totodatã, Curtea a reţinut cã nu trebuie ignorate nici prevederile art. 22 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora hotãrârea definitivã a instanţei penale are autoritate de lucru judecat, în faţa instanţei civile, cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a sãvârşit-o şi a vinovãţiei acesteia.
Pentru identitate de raţiune, cele statuate în materie civilã îşi gãsesc justificarea şi în ceea ce priveşte acţiunile în contencios administrativ.
Ca atare, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate nu restrâng accesul liber la justiţie şi nici nu contravin principiului ocrotirii şi garantãrii proprietãţii private, întrucât soluţionarea contestaţiei administrative nu se amânã sine die, aşa cum susţin în mod eronat autorii excepţiei, suspendarea reprezentând un incident procedural survenit în cursul desfãşurãrii judecãţii, care are ca efect sistarea temporarã a procedurii de judecatã. Astfel, nu se poate susţine cã persoana lezatã este lipsitã de posibilitatea de a se apãra în legãturã cu legalitatea şi temeinicia titlului executoriu şi cã, astfel, i s-ar încãlca dreptul de proprietate prevãzut de art. 44 din Constituţie.
Cu privire la dispoziţiile legale criticate, Curtea s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 449 din 26 octombrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 3 decembrie 2004, statuând cã acestea sunt constituţionale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei sus-menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Referitor la susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate potrivit cãrora, în cauza de faţã, organul fiscal a stabilit în mod nelegal şi netemeinic existenţa unor obligaţii bugetare printr-un act de control şi a formulat o sesizare penalã fãrã nici o legãturã cu obligaţiile bugetare, Curtea constatã cã aceste susţineri nu pot fi primite, întrucât nu constituie motive de neconstituţionalitate, ci de aplicare a legii, care sunt de competenţa instanţelor judecãtoreşti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 alin. 1 lit. a) din Codul de procedurã fiscalã (<>Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 ), excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "MTB RO 2001" - S.R.L. din Focşani, de Societatea Comercialã "HYPPO GAS" - S.R.L. din Focşani şi de Societatea Comercialã "HYPPO" - S.R.L. din Focşani în dosarele nr. 1.625/C+C/2004, nr. 1.626/C+C/2004, respectiv nr. 1.624/C+C/2004 ale Tribunalului Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 iunie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
_____________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016