Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 298 din 11 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 156 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 288 din 14 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.156 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Constantin Marian Costache în Dosarul nr. 5.897/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, lipsã fiind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Având cuvântul, Constantin Marian Costache solicitã acordarea unui termen de judecatã, pentru lipsã de apãrare.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã nu este de acord cu amânarea, întrucât încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale este din 1 octombrie 2007, timp în care autorul excepţiei de neconstituţionalitate a avut suficient timp pentru angajarea unui apãrãtor.
Curtea, deliberând, respinge cererea formulatã de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 61D/2008, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identicã ridicatã de Ion Popa în Dosarul nr. 34.691/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 61D/2008 la Dosarul nr. 51D/2008, având în vedere faptul cã sunt îndeplinite cerinţele conexãrii prevãzute de <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Constantin Marian Costache aratã cã nu se opune conexãrii.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã este de acord cu conexarea.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin.(5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 61D/2008 la Dosarul nr. 51D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Constantin Marian Costache solicitã admiterea excepţiei, astfel cum a fost formulatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, considerând cã dispoziţiile criticate din Codul de procedurã civilã nu îngrãdesc accesul liber la justiţie şi nici dreptul la apãrare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 octombrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 5.897/3/2007, şi prin Încheierea din 5 decembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 34.691/3/2005, Tribunalul Bucureşti Secţia comercialã şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Constantin Marian Costache şi Ion Popa în cadrul soluţionãrii dosarelor susmenţionate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât limitarea cazurilor în care partea poate sã cearã amânarea judecãţii pentru a-şi pregãti apãrarea restrânge dreptul constituţional la apãrare.
Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciazã cã dispoziţiile criticate nu constituie o restrângere a dreptului la apãrare, ci reprezintã o mãsurã de descurajare a exercitãrii cu rea-credinţã a drepturilor procesuale, prin cereri de amânare a procesului în scopul tergiversãrii acestuia.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art.156 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul cuprins:
"Instanţa va putea da un singur termen pentru lipsã de apãrare, temeinic motivatã.
Când instanţa refuzã amânarea judecãţii pentru acest motiv, va amâna, la cererea pãrţii, pronunţarea în vederea depunerii de concluzii scrise."
Excepţia de neconstituţionalitate se raporteazã la prevederile constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 privind dreptul la apãrare. De asemenea, se invocã prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a pronunţat cu privire la dispoziţiile criticate - raportate la prevederile <>art. 24 din Constituţie - prin Decizia nr. 490/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 6 iulie 2006. Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã dispoziţiile art. 156 din Codul de procedurã civilã nu constituie o restrângere a dreptului la apãrare, ci reprezintã o mãsurã de descurajare a exercitãrii cu rea-credinţã a drepturilor procesuale prin cereri de amânare a procesului în scopul tergiversãrii acestuia şi al împiedicãrii înfãptuirii justiţiei.
De asemenea, Curtea a statuat cã facultatea instituitã pentru judecãtor de a nu acorda un termen pentru lipsã de apãrare (caz în care se va amâna pronunţarea, la cererea pãrţii, pentru depunerea de concluzii scrise) sau de a acorda un singur termen în acest scop implicã responsabilitatea acestuia în înfãptuirea actului de justiţie, iar pentru eventualele abuzuri sau greşeli de judecatã datorate încãlcãrii dreptului la apãrare, legea prevede remediile necesare.
Pentru aceleaşi motive, Curtea a reţinut cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Cu privire la invocarea prevederilor art. 21 din Constituţie referitoare la accesul liber la justiţie, Curtea constatã cã şi aceastã susţinere este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile procesuale criticate prevãd condiţiile în care se poate amâna judecarea cauzei pentru lipsã de apãrare, iar aceasta nu echivaleazã cu o restrângere a accesului la justiţie, partea interesatã având dreptul de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Constantin Marian Costache în Dosarul nr. 5.897/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã şi de Ion Popa în Dosarul nr. 34.691/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 martie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
