Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 298 din 1 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4, art. 45 si art. 59 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 45 şi <>art. 59 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, excepţie ridicatã de Alexandru Viorel Frãţilã în Dosarul nr. 782/64/2009 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.054D/2010. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 1 februarie 2011 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 15 februarie 2011. La acea datã, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecatã, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 24 februarie şi, ulterior, pentru acelaşi motiv, pentru data de 1 martie 2011.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 9 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 782/64/2009, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 45 şi <>art. 59 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, excepţie ridicatã de Alexandru Viorel Frãţilã într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului declarat de Ministerul Justiţiei şi Libertãţilor Cetãţeneşti împotriva unei hotãrâri pronunţate de Comisia Superioarã de Disciplinã din cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţã, cã dispoziţiile art. 4, art. 45 şi <>art. 59 din Legea nr. 188/2000 arogã Ministerului Justiţiei drepturi care încalcã atât principiile de bazã ale profesiei liberale, şi anume independenţa şi autonomia, cât şi principiul separaţiei puterilor în stat, în sensul cã procesul de executare a titlurilor executorii este supus controlului unui organ executiv, iar nu controlului exclusiv al instanţei de judecatã. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, întrucât legiuitorul poate institui în considerarea anumitor situaţii deosebite reguli speciale de procedurã, ca şi modalitãţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi modalitãţile instituite de lege. În cadrul procesului, pãrţile beneficiazã de dreptul la apãrare garantat de Constituţie. În ceea ce priveşte încãlcarea principiului separaţiei puterilor în stat, instanţa apreciazã cã acesta nu este încãlcat. Executorii judecãtoreşti sunt învestiţi sã îndeplineascã un serviciu de interes public, activitatea lor fiind controlatã de Ministerul Justiţiei din punct de vedere administrativ. Modul de îndeplinire a obligaţiilor privind executarea hotãrârilor judecãtoreşti este analizat de instanţa de judecatã pe calea contestaţiilor la executare. În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4, art. 45 şi <>art. 59 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, dispoziţii care au urmãtorul conţinut: - Art. 4: "Coordonarea şi controlul activitãţii executorilor judecãtoreşti se exercitã de cãtre Ministerul Justiţiei."; - Art. 45: "(1) Acţiunea disciplinarã se exercitã de ministrul justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecãtoreşti şi se judecã de Consiliul de disciplinã al acesteia, format din 3 membri aleşi de adunarea generalã a Camerei executorilor judecãtoreşti, pe o perioadã de 3 ani. (2) Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilã, care se efectueazã de inspectori generali din cadrul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecãtoreşti. (3) Audierea celui în cauzã este obligatorie, acesta fiind îndreptãţit sã ia cunoştinţã de conţinutul dosarului şi sã-şi formuleze apãrarea. (4) Consiliul de disciplinã al Camerei executorilor judecãtoreşti citeazã pãrţile şi pronunţã o hotãrâre motivatã care se comunicã acestora. (5) Împotriva hotãrârii Consiliului de disciplinã al Camerei executorilor judecãtoreşti pãrţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioarã de disciplinã a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, care judecã în complet de 5 membri. Hotãrârea Comisiei superioare de disciplinã este definitivã şi poate fi atacatã cu recurs la curtea de apel în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul profesional. (6) Procedura judecãrii abaterilor disciplinare se stabileşte prin regulamentul de aplicare a prezentei legi."; - Art. 59: "(1) Controlul profesional se exercitã de Ministerul Justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti, prin consiliul sãu de conducere, şi va avea în vedere: a) organizarea şi funcţionarea Camerelor executorilor judecãtoreşti şi a birourilor executorilor judecãtoreşti; b) calitatea actelor şi lucrãrilor efectuate de executorii judecãtoreşti; c) comportarea executorilor judecãtoreşti în raporturile de serviciu, cu autoritãţile publice şi cu persoanele fizice şi juridice. (2) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecãtoreşti exercitarea controlului prevãzut la alin. (1) lit. b) şi c) în circumscripţia sa." Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi în art. 124 alin. (3) privind înfãptuirea justiţiei, precum şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã observã cã, potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 188/2000, executorii judecãtoreşti sunt învestiţi sã efectueze un serviciu de interes public, şi anume executarea silitã a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publicã, care au forţa probantã specificã unui asemenea act. Pornind de la aceste observaţii, Curtea constatã cã este firesc ca activitatea executorilor judecãtoreşti sã fie supusã controlului profesional, iar în situaţia în care sunt constatate abateri, aceştia sã rãspundã disciplinar. Curtea observã cã faptele pentru care executorul judecãtoresc rãspunde disciplinar sunt expres şi limitativ prevãzute de lege şi se referã la conduita profesionalã a acestuia. Acţiunea disciplinarã se exercitã în condiţiile <>art. 45 din Legea nr. 188/2000, iar audierea executorului este obligatorie, acesta putând sã îşi formuleze toate apãrãrile pe care le considerã necesare. Hotãrârea prin care se stabileşte rãspunderea disciplinarã a executorului judecãtoresc poate fi contestatã la Comisia superioarã de disciplinã a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti din România, iar hotãrârea acestei comisii poate fi atacatã cu recurs la curtea de apel în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul profesional al executorului. Aşa fiind, Curtea constatã cã controlul activitãţii executorilor judecãtoreşti exercitat de cãtre Ministerul Justiţiei, precum şi dreptul ministrului justiţiei de a exercita acţiunea disciplinarã care se judecã de Consiliul de disciplinã al Camerei executorilor judecãtoreşti nu împieteazã asupra separaţiei puterilor în stat şi nici asupra dreptului la un proces echitabil atât timp cât hotãrârea prin care se soluţioneazã acţiunea aparţine organelor deliberative din cadrul profesiei, care poate fi atacatã cu recurs la curtea de apel în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul profesional. Toate aceste prevederi legale constituie garanţii ale desfãşurãrii unui proces echitabil, aşa încât Curtea nu poate reţine încãlcarea dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 45 şi <>art. 59 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, excepţie ridicatã de Alexandru Viorel Frãţilã în Dosarul nr. 782/64/2009 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 martie 2011.
