Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 297 din 6 noiembrie 2001  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 297 din 6 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 17 ianuarie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Electrica" - S.A. - Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Deva în Dosarul nr. 2.569/2000 al Tribunalului Hunedoara - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. În acest sens se arata ca dispoziţiile <>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, prevãd posibilitatea, iar nu obligativitatea, stabilirii de cãtre judecãtorul-sindic a cauţiunii reglementate de acest text, astfel încât se apreciazã ca nu este încãlcat art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie. Se mai arata ca, de altfel, cu privire la constituţionalitatea stabilirii prin lege a unei cauţiuni, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 126/2000.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 ianuarie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 2.569/2000, Tribunalul Hunedoara - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Electrica" - S.A. - Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Deva într-o cauza având ca obiect cererea formulatã de aceasta în vederea deschiderii procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se arata, în esenta, ca obligarea creditorului la plata unei cauţiuni de cel mult 30% din valoarea creanţei pentru deschiderea procedurii reorganizãrii şi lichidãrii judiciare incalca dispoziţiile art. 21 din Constituţie privind liberul acces la justiţie şi creeazã o grava nedreptate pentru creditori.
Tribunalul Hunedoara- Secţia comercialã şi contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca dispoziţiile <>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, sunt constituţionale, întrucât acest text nu interzice creditorilor sa se adreseze justiţiei pentru a-şi recupera creanţele, iar consemnarea cauţiunii, care este restituibila în cazul admiterii cererii, constituie doar un mijloc procedural.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens se arata ca <>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 "se margineste sa instituie o mãsura de garanţie impotriva unor eventuale cereri abuzive din partea creditorilor, dar nu le interzice acestora accesul la justiţie". Se mai arata ca "dovada o constituie chiar succesiunea actelor judiciare", întrucât "judecãtorul-sindic poate dispune consemnarea cauţiunii numai dupã ce creditorul a introdus cererea, iar debitorul a contestat-o".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, dispoziţii care prevãd: "La cererea debitorului judecãtorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 5 zile, la o banca, o cauţiune de cel mult 30% din valoarea creanţelor. Cauţiunea va fi restituitã creditorilor, dacã cererea lor va fi admisã. Dacã cererea va fi respinsã, cauţiunea poate fi folositã pentru a acoperi pagubele suferite de debitor. Dacã nu este consemnatã în termen cauţiunea, cererea introductivã va fi respinsã."
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate susţine ca aceste prevederi legale contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, potrivit cãrora:
"(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã constata ca aceasta este neîntemeiatã şi, în consecinta, urmeazã sa fie respinsã.
În esenta, critica de neconstituţionalitate a <>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, care prevede posibilitatea obligãrii creditorului la plata unei cauţiuni de cel mult 30% din valoarea creanţei, pentru deschiderea procedurii reorganizãrii şi lichidãrii judiciare, consta în aceea ca aceste dispoziţii sunt contrare "art. 21 din Constituţie prin faptul ca se da posibilitatea de a se fixa o cauţiune fãrã nici o justificare, cu o valoare atât de mare încât în mod evident se incalca accesul liber la justiţie".
Analizând dispoziţia legalã ce formeazã obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, Curtea retine ca, într-adevãr, aceasta prevede posibilitatea ca judecãtorul-sindic, la cererea debitorului, sa îi oblige pe creditorii care au introdus cererea de deschidere a procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului sa consemneze, în termen de 5 zile, la o banca, o cauţiune de cel mult 30% din valoarea creanţelor. Totodatã, Curtea retine ca judecãtorul-sindic dispune consemnarea cauţiunii dupã ce creditorul a introdus la tribunal cererea de deschidere a procedurii, precum şi faptul ca, potrivit textului criticat, "cauţiunea va fi restituitã creditorilor, dacã cererea lor va fi admisã". Asadar cauţiunea reglementatã de acest text de lege reprezintã un mijloc procedural pentru evitarea abuzului de drept, care nu îi impiedica pe creditorii care au de recuperat creanţe de la debitorii aflaţi în încetare de plati sa se adreseze instanţei de judecata pentru recuperarea creanţelor lor şi nu contravine principiului accesului liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie. Asa cum s-a statuat şi prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, "liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfãptuieşte" şi "este de competenta exclusiva a legiuitorului de a institui regulile de desfãşurare a procesului în fata instanţelor judecãtoreşti", iar "regula art. 21 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãreia nici o lege nu poate îngrãdi accesul la justiţie, are ca semnificatie faptul ca legiuitorul nu poate exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social". De altfel, cu privire la constituţionalitatea mãsurii obligãrii la plata unei cauţiuni, stabilitã printr-un alt act normativ, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000. Prin acea decizie s-a statuat ca stabilirea unor condiţii privind exercitarea unor drepturi, de natura sa împiedice abuzul de drept, nu constituie o ingradire a accesului la justiţie.
Curtea retine, de asemenea, ca obligarea la plata unei cauţiuni pentru evitarea relei-credinţe în exercitarea drepturilor este reglementatã şi de unele dispoziţii din Codul de procedura civilã, îndeosebi în domeniul executãrii, de exemplu, art. 279, 280, 384, 392, 395, 403, 420.
În legatura cu susţinerea potrivit cãreia prevederea criticata "da posibilitatea de a fixa o cauţiune fãrã nici o justificare, cu o valoare atât de mare încât în mod evident se incalca accesul liber la justiţie", Curtea constata ca acest aspect nu priveşte constituţionalitatea, ci aplicarea dispoziţiilor <>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, aspect ce intra în competenta de soluţionare a instanţei de judecata.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Electrica" - S.A. - Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Deva în Dosarul nr. 2.569/2000 al Tribunalului Hunedoara - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 6 noiembrie 2001.

PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016