Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 296 din 6 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (1) lit. a) si e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 39 din 21 ianuarie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Elena Cioara în Dosarul nr. 1.941/2000 al Judecãtoriei Medgidia.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca prevederile constituţionale invocate în susţinerea exceptiei nu pot fi reţinute, deoarece un act nul nu poate constitui temei al dobândirii valabile a dreptului de proprietate, solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 februarie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 1.941/2000, Judecãtoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a <>art. III alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 . Excepţia a fost ridicatã de Elena Cioara într-un proces de constatare a nulitãţii unui titlu de proprietate dobândit în procedura prevãzutã de <>Legea nr. 18/1991 .
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (2) şi (3) referitoare la protecţia proprietãţii private. De asemenea, se considera ca se contravine "unor principii fundamentale ale dreptului civil: principiul bunei-credinţe, cel al dreptului câştigat, precum şi principiul exprimat de adagiul latin error comunis facit jus".
Judecãtoria Medgidia, exprimandu-şi opinia ca urmare a intervenţiei Curţii Constituţionale, apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, "întrucât prevederile atacate constata expres nulitãţi preexistente, rezultate din caracterul imperativ al dispoziţiilor legale incalcate, în vigoare la momentul încheierii actului juridic". Se mai considera ca nu se pot retine nici referirile la efectuarea unei etatizari sau exproprieri şi nici cele la încãlcarea principiilor fundamentale ale dreptului civil.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia nu este intemeiata. Aceasta deoarece consecinţele nulitãţii absolute nu pot fi confundate cu exproprierea; actul nul este desfiinţat de la încheierea lui, neputând în nici un fel sa constituie un temei pentru dobândirea unui drept.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece nu se poate susţine ca dispoziţiile referitoare la nulitatea absolutã a actelor încheiate cu încãlcarea prevederilor exprese ale <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 aduc atingere dreptului de proprietate, fiind contrare art. 41 alin. (2) şi (3) din Constituţie.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. III alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 noiembrie 1997), dispoziţii care au urmãtoarea redactare: "(1) Sunt lovite de nulitate absolutã, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, urmãtoarele acte emise cu încãlcarea prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 :
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptãţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri; [...]
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20, în localitãţile în care s-a aplicat cota de reducere prevãzutã de lege."
Autorul exceptiei considera neconstitutional acest text de lege, întrucât, în condiţiile în care constituirea dreptului de proprietate asupra terenului a fost realizatã cu respectarea normelor prevãzute de <>Legea nr. 18/1991 , acţiunea în constatarea nulitãţii, promovata în conformitate cu dispoziţiile <>art. III alin. 1 lit. a) şi e) din Legea nr. 169/1997 , reprezintã o expropriere, ceea ce contravine prevederilor art. 41 alin. (2) şi (3) din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca nu poate fi primitã aceasta critica de neconstituţionalitate.
Dispoziţiile legale criticate prevãd ca sunt lovite de nulitate absolutã, potrivit legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, printre altele, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate emise cu încãlcarea prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptãţite la asemenea reconstituiri sau constituiri, precum şi actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 din lege, în localitãţile în care s-a aplicat cota de reducere prevãzutã de lege. Acestea nu aduc nici o noutate din punct de vedere legislativ; ele nu fac decât sa precizeze încã o data sancţiunea nulitãţii actelor translative de proprietate încheiate cu încãlcarea unor norme legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce efecte, el fiind desfiinţat retroactiv, asemenea acte nu au putut sa constituie temeiuri ale dobândirii valabile a dreptului de proprietate. În aceste condiţii este forţatã invocarea prevederilor constituţionale privind ocrotirea dreptului de proprietate şi, cu atât mai mult, referirea la asa-zisa "expropriere deghizatã".
În ceea ce priveşte celelalte critici, Curtea constata ca exced competentei sale, acestea urmând sa fie rezolvate de instanţele judecãtoreşti.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Elena Cioara în Dosarul nr. 1.941/2000 al Judecãtoriei Medgidia.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 6 noiembrie 2001.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
