Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 295 din 9 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 3 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 626 din 18 iulie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Nicoleta Grigorescu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, ridicatã de instanţa de judecatã, din oficiu, în Dosarul nr. 1.779/P/F/2004 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind cã prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi nici celor din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.779/P/F/2004, Curtea de Apel Braşov - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 3 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de instanţa de judecatã, din oficiu, într-un dosar având ca obiect plângerea împotriva rezoluţiei dispuse de procuror în Dosarul nr. 191/P/2004 al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Braşov.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã "prin instituirea unui termen de 20 de zile de la comunicarea soluţiei, pentru a formula plângere la procurorul ierarhic superior, art. 278 alin. 3 Cod procedurã penalã creeazã posibilitatea ca, datoritã nerespectãrii unui termen într-o procedurã prealabilã, persoana sã nu mai beneficieze de liberul acces la justiţie, ca o consecinţã a tardivitãţii". Ca urmare, textul de lege criticat nu asigurã un acces la justiţie real şi efectiv, întrucât, "chiar dacã persoana urmeazã calea proceduralã instituitã prin art. 278^1 Cod procedurã penalã [...], i se poate opune o soluţie datã de procurorul ierarhic superior în sensul respingerii ca tardivã, tardivitate care nu mai face posibilã verificarea cauzei de fond".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale, respectiv celor din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate de autoarea excepţiei.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã prevederile constituţionale ale art. 21, întrucât "instituirea unui termen de 20 de zile în care se poate face plângere contra actelor procurorului nu contravine sub nici un aspect prevederilor care reglementeazã accesul liber la justiţie". Totodatã se aratã cã, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, instituirea termenului de 20 de zile pentru formularea plângerii împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale fiind menitã sã contribuie la urgentarea soluţionãrii cauzei şi la evitarea tergiversãrii judecãţii.
În concluzie, Avocatul Poporului considerã cã excepţia este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora, "În cazul rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau al ordonanţei ori, dupã caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţã sau rezoluţie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249 alin. 2".
Aceste dispoziţii legale sunt considerate contrare prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care reglementeazã dreptul la un proces echitabil.
Se susţine, în esenţã, cã prin instituirea unui termen de formulare a plângerii la procurorul ierarhic superior împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã, termen a cãrui nerespectare determinã respingerea ca tardivã a acesteia, art. 278 alin. 3 din Codul de procedurã penalã împiedicã accesul liber la justiţie şi încalcã dreptul la un proces echitabil. Aceasta întrucât, chiar dacã partea interesatã s-a adresat instanţei în termenul legal, în temeiul art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, soluţia anterioarã de respingere ca tardivã a plângerii, dispusã de procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat, împiedicã examinarea fondului pricinii. Autoarea excepţiei aratã cã în acest mod "se creeazã posibilitatea ca, datoritã nerespectãrii unui termen într-o procedurã prealabilã, persoana sã nu mai beneficieze de liberul acces la justiţie, ca o consecinţã a tardivitãţii".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sã fie respinsã.
Curtea reţine cã accesul liber la justiţie semnificã faptul cã orice persoanã poate sesiza instanţele judecãtoreşti în cazul în care considerã cã drepturile, libertãţile sau interesele sale legitime au fost încãlcate, iar nu şi faptul cã acest acces nu poate fi supus unei condiţionãri. Reglementarea, prin textul de lege criticat, a unui termen pentru formularea plângerii pe cale ierarhicã împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, anterior contestãrii acestor acte la instanţele judecãtoreşti, reprezintã o opţiune a legiuitorului, care reflectã preocuparea acestuia în sensul asigurãrii exigenţelor unui proces echitabil, prin împiedicarea exercitãrii abuzive a drepturilor procesuale şi prin asigurarea celeritãţii procesului penal. Câtã vreme, potrivit art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, rezoluţiile sau ordonanţele procurorului de netrimitere în judecatã pot fi atacate la instanţele judecãtoreşti competente numai dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278 din Codul de procedurã penalã, lipsa unui termen pentru exercitarea acestei plângeri ar putea avea drept consecinţã tergiversarea soluţionãrii cauzei, încãlcându-se astfel cerinţa termenului rezonabil, exigenţã fundamentalã a dreptului la un proces echitabil.
Aşa fiind, dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), respectiv dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ci constituie o mãsurã de asigurare a celeritãţii procedurii şi de descurajare a abuzului de drept, exercitarea oricãrui drept de cãtre titularul sãu neputându-se realiza decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, între care şi stabilirea unor termene, cum este cazul în speţã.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, ridicatã de instanţa de judecatã, din oficiu, în Dosarul nr. 1.779/P/F/2004 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 iunie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
