Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 295 din 3 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 214 din 2 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Kocsis Sandor în Dosarul nr. 1.594/1.371/2007 al Tribunalului Comercial Mureş - Falimente.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.594/1.371/2007, Tribunalul Comercial Mureş - Falimente a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Kocsis Sandor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã dispoziţiile <>art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 sunt în contradicţie cu prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãrora România este stat de drept, democratic şi social în care drepturile şi libertãţile cetãţenilor reprezintã valori supreme. Astfel, soluţionarea contestaţiilor într-o perioadã foarte scurtã, aşa cum rezultã din ansamblul reglementãrilor legale în materie de insolvenţã, aduce grave prejudicii actului de justiţie care ar trebui sã fie echitabil şi imparţial, constrângând judecãtorul-sindic sã ignore sau sã nu respecte principii de drept fundamentale, precum obiectivitatea, aflarea adevãrului sau cercetarea obiectului litigiului sub toate aspectele.
Tribunalul Comercial Mureş - Falimente apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are urmãtorul conţinut: "La termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanţe, judecãtorul-sindic va soluţiona deodatã, printr-o singurã sentinţã, toate contestaţiile, chiar dacã pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmã caz, judecãtorul-sindic poate sã admitã, în tot sau în parte, creanţele, în mod provizoriu, la masa credalã, atât în ceea ce priveşte deliberãrile, cât şi repartiţiile."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), precum şi cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 , s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 631 din 29 mai 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 11 iulie 2008. Cu acel prilej, Curtea a constatat cã, deşi procedura insolvenţei pune accent pe o desfãşurare rapidã a procesului, ea oferã, pe de altã parte, suficiente garanţii procesuale pãrţilor implicate. Astfel, potrivit chiar textului de lege criticat, judecãtorul-sindic va soluţiona, la termenul stabilit pentru definitivarea tabelului de creanţe, contestaţiile pentru care ar fi nevoie de administrarea unor probe, prin admiterea provizorie, iar nu definitivã a creanţelor contestate. Prin urmare, înscrierea unei astfel de creanţe în tabelul definitiv al tuturor creanţelor împotriva averii debitorului are caracter provizoriu, putând fi modificatã oricând pe parcursul derulãrii procedurii, ca urmare a completãrii probatoriului. Mai mult, dispoziţiile <>art. 75 din Legea nr. 85/2006 prevãd cã, pânã la închiderea procedurii, orice parte interesatã poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţã în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţã, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotãrâtoare şi pânã atunci necunoscute. În aceastã situaţie, judecarea contestaţiei se va face de judecãtorul-sindic, cu citarea tuturor pãrţilor interesate, iar pânã la judecarea irevocabilã a contestaţiei, judecãtorul-sindic va putea declara creanţa sau dreptul de preferinţã contestat ca admis numai provizoriu.
O garanţie proceduralã în plus o constituie prevederile <>art. 12 din Legea nr. 85/2006 , potrivit cãrora hotãrârile judecãtorului-sindic, care sunt definitive şi executorii, pot fi atacate separat cu recurs, dupã o procedurã stabilitã prin dispoziţiile art. 8 din aceeaşi lege.
Aşa fiind, Curtea a constatat cã, departe de a îngrãdi drepturi consacrate constituţional, reglementarea prevãzutã de <>art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 constituie o garanţie a aplicãrii principiului prevãzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlãturãrii oricãror abuzuri din partea pãrţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificatã a soluţionãrii unui proces.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Kocsis Sandor în Dosarul nr. 1.594/1.371/2007 al Tribunalului Comercial Mureş - Falimente.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
