Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 din Codul penal, excepţie ridicatã de Maria Daniela Silvia în Dosarul nr. 234/2002 al Judecãtoriei Mangalia.
La apelul nominal rãspunde Radu Constantinescu, personal şi prin avocat Dan Constantinescu, lipsind autorul exceptiei şi celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Avocatul prezent depune la dosar concluzii scrise şi solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece art. 248 din Codul penal nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, ţinând cont de faptul ca infracţiunea ce constituie obiectul prezentei excepţii este o infracţiune de serviciu şi nu o infracţiune impotriva patrimoniului.
Partea prezenta, Radu Constantinescu, solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate, fiind de acord cu concluziile depuse de apãrãtorul sau.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca nefondata, motivat de faptul ca textul prevãzut de art. 248 din Codul penal nu face nici o distincţie între tipul de proprietate, iar infracţiunea face parte din categoria celor de serviciu sau în legatura cu serviciul.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 martie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 234/2002, Judecãtoria Mangalia a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 din Codul penal.
Excepţia a fost ridicatã de inculpata Maria Daniela Silvia, cercetata în dosarul cu numãrul de mai sus pentru sãvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijenţa în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, prevãzute şi pedepsite de art. 248, art. 249 alin. 1, art. 288 alin. 2 şi art. 291 din Codul penal.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine ca textul criticat aduce atingere dreptului fundamental privind protecţia proprietãţii private, care vizeazã ocrotirea acesteia în mod egal de lege şi indiferent de titular. Astfel, partea finala a textului art. 248 din Codul penal, definind cel de-al doilea rezultat alternativ al conţinutului infracţiunii ca o paguba cauzatã patrimoniului unei categorii de unitãţi, nu face nici o distincţie între proprietatea publica şi cea privatã, supunand aceleiaşi ocrotiri speciale atât partea din patrimoniu care constituie proprietate publica, cat şi cea care constituie proprietate privatã.
Incriminarea diferenţiatã - evident mai grava - a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice şi în situaţia în care rezultatul faptei îl constituie o paguba în proprietatea privatã incalca dreptul fundamental consacrat de art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituţie, constând în ocrotirea în mod egal a proprietãţii private, indiferent de titular.
Judecãtoria Mangalia a apreciat ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât autorul acesteia incearca sa obţinã schimbarea încadrãrii juridice dintr-o infracţiune pedepsita mai aspru (art. 248 din Codul penal) într-o infracţiune mai blanda (art. 246 din Codul penal). În cauza de fata nu interesele personale au fost afectate de modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii de serviciu ale inculpatei, ci interesele publice, întrucât sunt angajate fondurile publice ale primãriei, iar inculpata are calitatea de funcţionar public, angajat al unei instituţii publice, poziţie care impune o anumitã conduita profesionalã şi o exigenta sporitã în gestionarea banului public.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul a considerat ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevãzutã de art. 248 din Codul penal, este o infracţiune de serviciu şi nu una contra patrimoniului. Valoarea socialã apãratã, în principal, prin incriminarea şi sancţionarea abuzului în serviciu contra intereselor publice este bunul mers al activitãţii persoanelor juridice de drept public, indicate în art. 145 din Codul penal.
Existenta infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este condiţionatã de producerea de cãtre funcţionarul public, respectiv de cãtre un funcţionar, fie a unei tulburãri însemnate a bunului mers al unei unitãţi la care se referã art. 145 din Codul penal, fie a unei pagube aduse persoanei juridice de drept public, respectiv persoanei juridice de drept privat.
Critica formulatã de autoarea exceptiei în legatura cu distincţia dintre proprietatea publica şi cea privatã nu prezintã interes pentru calificarea faptei sãvârşite ca infracţiune prevãzutã la art. 248 din Codul penal, întrucât infracţiunea exista chiar dacã prin fapta sãvârşitã nu s-a produs o paguba.
Avocatul Poporului a considerat ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece tulburarea însemnatã a bunului mers al unui organ sau al unei autoritãţi publice, instituţii publice ori altei persoane juridice de interes public sau producerea unei pagube patrimoniului acestora are, de regula, consecinţe sociale negative mai mari, fapt care justifica un regim sanctionator mai sever.
Totodatã, legiuitorul poate stabili o represiune diferita şi pentru faptele prin care se produc pagube cu caracter patrimonial, fãrã a face distincţie dupã cum bunurile în legatura cu care s-au produs pagubele aparţin statului sau altor subiecte.
Pe cale de consecinta, sancţionarea mai aspra a abuzului în serviciu contra intereselor publice constituie o opţiune de politica legislativã de competenta exclusiva a Parlamentului, opţiune care nu poate fi cenzurata de Curtea Constituţionalã.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 248 din Codul penal, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 248: "Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţa, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzeazã o tulburare însemnatã bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unitãţi din cele la care se referã art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani."
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate susţine ca dispoziţiile legale contravin art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituţie, al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 41 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]"
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca art. 248 din Codul penal face parte din titlul VI "Infracţiuni care aduc atingere unor activitãţi de interes public sau altor activitãţi reglementate de lege" cap. I "Infracţiuni de serviciu sau în legatura cu serviciul" şi incrimineaza fapta funcţionarului public care în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzeazã o paguba sau o tulburare însemnatã bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte instituţii care intra sub incidenta dispoziţiilor art. 145 din Codul penal.
Referirea la producerea unei pagube în patrimoniul subiectelor pasive ale infracţiunii nu are semnificatia inzestrarii acestei infracţiuni cu o dubla natura juridicã, şi anume cea de infracţiune de serviciu şi cea de infracţiune contra patrimoniului, fapta rãmânând, evident, o infracţiune de serviciu sau în legatura cu serviciul, ci descrie una dintre cele doua urmãri imediate alternative prevãzute de lege - prima fiind "o tulburare însemnatã a bunului mers" al organului, instituţiei sau unitãţii - pentru ca fapta sa constituie infracţiune.
De altfel, chiar admiţând ca prin art. 248 din Codul penal se urmãreşte şi apãrarea proprietãţii, se constata ca textul nu face nici o diferentiere între proprietatea publica şi cea privatã, asa cum fãrã temei se susţine în motivarea exceptiei, abuzul funcţionarului public pedepsindu-se la fel, indiferent dacã are ca urmare producerea unei pagube în patrimoniul public sau în proprietatea privatã a unei unitãţi dintre cele prevãzute de art. 145 din Codul penal.
În consecinta, nu poate fi primitã critica formulatã în motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, în sensul ca, prin conţinutul sau, art. 248 din Codul penal contravine principiului constituţional al ocrotirii egale a proprietãţii private, indiferent de titular.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2), al art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi al <>art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 din Codul penal, excepţie ridicatã de Maria Daniela Silvia în Dosarul nr. 234/2002 al Judecãtoriei Mangalia.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 8 iulie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
