Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 293 din 9 iunie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 293 din 9 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 630 din 19 iulie 2005

Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Nicoleta Grigorescu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Viorel Dobra în Dosarul nr. 323/2004 al Judecãtoriei Brad.
La apelul nominal rãspunde partea Societatea Comercialã "Mercur" - S.A., prin împuternicit Ana Maria Marta, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 128 D/2005, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicatã de Cosmin Balcãcean în Dosarul nr. 163/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Partea prezentã, precum şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 128 D/2005 la Dosarul nr. 36 D/2005, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul pãrţii prezente, care lasã la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public, fãcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 10 ianuarie 2005 şi 31 ianuarie 2005, pronunţate în dosarele nr. 323/2004 al Judecãtoriei Brad şi nr. 163/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de inculpatul Viorel Dobra, trimis în judecatã pentru sãvârşirea infracţiunilor la protecţia muncii şi distrugere din culpã, şi, respectiv, de petentul Cosmin Balcãcean într-o cauzã având ca obiect plângerea împotriva rezoluţiei parchetului de neîncepere a urmãririi penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã textul de lege criticat încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 care garanteazã accesul liber la justiţie, deoarece permite atacarea în faţa instanţelor judecãtoreşti doar a unui numãr limitat de acte ale procurorului. De asemenea, se susţine şi încãlcarea dispoziţiilor art. 51 alin. (4) şi art. 52 alin. (1) din Constituţie, prin aceea cã "nu prevãd posibilitatea ca persoana vãtãmatã a cãrei plângere nu a fost soluţionatã de procuror sã se adreseze cu plângere instanţei". Se apreciazã cã, pentru reglementarea acestei situaţii, ar fi "necesarã modificarea art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, prin introducerea prevederii exprese ca lipsa unei soluţii la oricare din modurile de sesizare a procurorului sã poatã fi atacatã la instanţã".
Judecãtoria Brad aratã cã dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã "contravin prevederilor art. 51 alin. (4) şi art. 52 alin. (1) din Constituţie în mãsura în care nu consacrã dreptul persoanei ale cãrei interese au fost vãtãmate prin nesoluţionarea de cãtre procuror a plângerii formulate conform art. 221 şi art. 222 din Codul de procedurã penalã, de a se adresa cu plângere în faţa instanţei, în condiţiile în care, potrivit art. 337 din Codul de procedurã penalã, iniţiativa extinderii procesului penal cu privire la alte persoane aparţine în exclusivitate procurorului".
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, care reglementeazã tocmai posibilitatea formulãrii plângerii la instanţa de judecatã împotriva acelor acte prin care procurorul soluţioneazã cauza penalã fãrã ca aceasta sã mai ajungã în faţa instanţei, respectiv împotriva rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, nu îngrãdesc accesul liber la justiţie al petentului şi nici drepturile pãrţii vãtãmate reglementate de art. 51 şi 52 din Legea fundamentalã (dreptul de petiţionare, respectiv dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã).
Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciazã cã textul de lege criticat nu îngrãdeşte liberul acces la justiţie, ci, dimpotrivã, asigurã realizarea acestui drept în acord cu prevederile art. 21 din Constituţie. De asemenea, apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor art. 51 alin. (4) din Legea fundamentalã, deoarece stabilirea de cãtre legiuitor, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, a unor reguli speciale de sesizare a instanţelor de judecatã pentru atacarea rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã nu este de naturã sã aducã atingere sub nici un aspect dreptului de petiţionare. Se aratã, totodatã, cã nu poate fi reţinutã nici critica în raport de prevederile constituţionale ale art. 52 alin. (1), întrucât acestea nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora, "Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã".
Autorii excepţiei considerã cã aceste dispoziţii sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2), art. 51 alin. (4) şi art. 52 alin. (1), având urmãtorul cuprins:
- Art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 51 alin. (4): "Autoritãţile publice au obligaţia sã rãspundã la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.";
- Art. 52 alin. (1): "Persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãţitã sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei."
Examinând excepţia astfel cum a fost formulatã, se constatã cã, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, în acest sens fiind, de exemplu, <>Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, şi <>Decizia nr. 27 din 25 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 februarie 2005.
Cu acele prilejuri, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, Curtea a reţinut cã dispoziţiile alin. 1 al art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, care reglementeazã tocmai posibilitatea formulãrii plângerii la instanţa de judecatã împotriva actelor prin care procurorul soluţioneazã cauza penalã fãrã ca aceasta sã mai ajungã în faţa instanţei, respectiv împotriva "rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei, ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror", asigurã exercitarea efectivã a dreptului de acces la justiţie, în conformitate cu prevederile art. 8 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Faptul cã în sfera actelor împotriva cãrora partea poate face plângere în temeiul art. 278^1 din Codul de procedurã penalã nu sunt prevãzute, în mod expres, şi alte acte ale procurorului nu reprezintã o problemã de constituţionalitate, de competenţa Curţii Constituţionale. Curtea a statuat în acest sens în mod constant în jurisprudenţa sa cã "nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea unor noi prevederi celor instituite" (<>Decizia nr. 45 din 2 mai 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), "ea nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normã juridicã", spre a îndeplini rolul de "legislator pozitiv" (<>Decizia nr. 27 din 12 martie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).
De altfel, aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa mai sus amintitã, prin astfel de critici se vizeazã extinderea dispoziţiilor legale criticate şi la alte situaţii neprevãzute în text, în sensul de a se permite atacarea la instanţele judecãtoreşti nu doar a rezoluţiilor şi ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã, ci şi a altor acte sau mãsuri ale procurorului. Acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit cãruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţãrii.
În ceea ce priveşte susţinerea privind încãlcarea, prin textul de lege criticat, a dispoziţiilor art. 51 alin. (4) din Legea fundamentalã, aceasta este nefondatã, întrucât instituirea unor reguli speciale de sesizare a instanţelor judecãtoreşti pentru atacarea rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã nu este de naturã sã aducã atingere sub nici un aspect dreptului de petiţionare. De altfel, dreptul de petiţionare se concretizeazã în cereri, reclamaţii, sesizãri şi propuneri în legãturã cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiţiei, la care autoritãţile publice au obligaţia de a rãspunde în termenele şi condiţiile stabilite potrivit legii, în timp ce plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã se rezolvã dupã reguli specifice activitãţii de judecatã, în cadrul procesului penal.
Referitor la criticile de neconstituţionalitate ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã în raport cu prevederile constituţionale ale art. 52 alin. (1), se constatã cã acestea sunt nerelevante pentru soluţionarea excepţiei, textul constituţional invocat neavând incidenţã în cauzã.

Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Viorel Dobra în Dosarul nr. 323/2004 al Judecãtoriei Brad şi de Cosmin Balcãcean în Dosarul nr. 163/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 iunie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016