Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 293 din 22 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (7), art. 31 alin. (1), art. 42 si art. 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 3 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (7), art. 31 alin. (1), art. 42 şi <>art. 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Vinuri Nicoreşti" - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 23/LJ/2006 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã - Judecãtorul-sindic.
La apelul nominal se prezintã avocat Laura Costin pentru partea Societatea Comercialã "Sodinal" - S.R.L. din Bucureşti. Lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Societatea Comercialã "Sodinal" - S.R.L. din Bucureşti solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 octombrie 2006, Tribunalul Galaţi Secţia comercialã - Judecãtorul-sindic a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (7), art. 31, art. 42 şi <>art. 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Vinuri Nicoreşti" S.R.L. din Galaţi într-o cauzã ce are ca obiect procedura insolvenţei.
În motivarea excepţiei autorul acesteia criticã, în principal, dispoziţiile <>art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , susţinând cã aceste dispoziţii dau dreptul unui creditor fraudulos şi de rea-credinţã ca, fãrã limitãri legale efective şi serioase, sã blocheze activitatea unei societãţi comerciale viabile, chiar şi pentru o creanţã nesemnificativã, fãrã teama de a suferi o pierdere financiarã în urma introducerii abuzive a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei. Dispoziţiile art. 42 şi art. 47 din aceeaşi lege, prevãzând obligaţia judecãtorului-sindic de a ridica dreptul de administrare a debitorului, încalcã dreptul de proprietate al acţionarilor asupra acţiunilor, respectiv dreptul de folosinţã, cu consecinţe dãunãtoare şi asupra dreptului de a culege fructele proprietãţii. <>Art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 , prevãzând dreptul judecãtorului-sindic de a nu suspenda judecarea cauzei pânã la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, contravine principiului potrivit cãruia Curtea Constituţionalã este garantul supremaţiei Constituţiei.
Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã - Judecãtorul-sindic apreciazã cã excepţia ridicatã nu este întemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu sunt incompatibile cu prevederile constituţionale invocate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatul Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã <>art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 rãspunde caracterului specific al procedurii insolvenţei, care presupune celeritate sporitã în vederea reîntregirii activului debitorului şi satisfacerii creditorilor. De asemenea, aratã cã posibilitatea declanşãrii procedurii insolvenţei la iniţiativa creditorilor urmãreşte protejarea dreptului de proprietate al titularilor creanţelor certe, lichide şi exigibile, încãlcat prin refuzul debitorului de a-şi executa în mod voluntar obligaţiile. Referindu-se la interdicţia vânzãrii, respectiv indisponibilizarea acţiunilor, pãrţilor sociale şi de interes ale debitorului, aratã cã aceasta constituie o mãsurã asigurãtorie legalã pentru menţinerea averii debitorului în starea existentã la momentul deschiderii procedurii, în scopul preîntâmpinãrii creşterii pasivului şi al satisfacerii creanţelor legale ale creditorilor. În sfârşit, în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 47 din Legea nr. 85/2006 , aratã cã acestea reprezintã o mãsurã necesarã, generatã de deficienţele în conducerea societãţii, care au dus la deschiderea procedurii insolvenţei.
Avocatul Poporului considerã cã toate dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, aratã cã <>art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 nu interzice judecãtorului-sindic sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate ridicatã în faţa acestuia. De asemenea, prin dispoziţiile art. 31 din aceeaşi lege nu este pus în discuţie dreptul de proprietate al creditorului, prevederile constituţionale nefiind incidente. Art. 42 şi art. 47, stabilind efectele deschiderii procedurii insolvenţei, sunt în concordanţã cu prevederile constituţionale conform cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstitu-ţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (7), art. 31 alin. (1), art. 42 şi <>art. 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006.
Curtea constatã cã, în ceea ce priveşte art. 31, autorul excepţiei criticã doar prevederile alin. (1).
Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 8 alin. (7): "Prin derogare de la <>art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, judecãtorul-sindic va putea sã nu dispunã suspendarea cauzei, în situaţia în care dispoziţiile a cãror neconstituţionalitate se invocã au fãcut obiectul cel puţin al unei decizii pronunţate de Curtea Constituţionalã.";
- Art. 31 alin. (1): "Orice creditor îndreptãţit sã solicite deschiderea procedurii prevãzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvenţã poate introduce o cerere introductivã, în care va preciza:
a) cuantumul şi temeiul creanţei;
b) existenţa unei garanţii reale, constituite de cãtre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenţa unor mãsuri asigurãtorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaraţia privind eventuala intenţie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sã precizeze, cel puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege sã participe la reorganizare.";
- Art. 42: "(1) Dupã ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sancţiunea nulitãţii, sã înstrãineze, fãrã acordul judecãtorului-sindic, acţiunile ori pãrţile lor sociale sau de interes deţinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
(2) Judecãtorul-sindic va dispune indisponibilizarea acţiunilor ori a pãrţilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenţã ori în conturile înregistrate electronic.";
- Art. 47: "(1) Deschiderea procedurii ridicã debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea -, dacã acesta nu şi-a declarat, în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupã caz, art. 33 alin. (6), intenţia de reorganizare.
(2) Cu excepţia cazurilor prevãzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi bunurilor pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.
(3) Judecãtorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odatã cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodatã şi condiţia de exercitare a conducerii debitorului de cãtre acesta.
(4) Dreptul de administrare al debitorului înceteazã de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecãtorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitãţii de realizare a unui plan raţional de activitate.
(6) Judecãtorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea prevãzutã la alin. (5), într-o şedinţã la care vor fi citaţi administratorul judiciar, comitetul creditorilor şi administratorul special.
(7) De la data intrãrii în faliment, debitorul va putea desfãşura doar activitãţile ce sunt necesare derulãrii operaţiunilor lichidãrii."
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin urmãtoarelor prevederi constituţionale: art. 44 alin. (1), (2), (3) şi (4) referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietãţii private, la condiţiile exproprierii şi la interzicerea naţionalizãrii; art. 136 alin. (1) şi (5) privind clasificarea proprietãţii ca fiind publicã şi privatã şi la inviolabilitatea proprietãţii private; art. 142 alin. (1) privind rolul Curţii Constituţionale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 au mai fost analizate sub aspectul constituţionalitãţii în mai multe rânduri, chiar şi când aceste dispoziţii au fost cuprinse, într-o redactare similarã, în <>art. 36 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, abrogatã prin <>Legea nr. 85/2006 , respingând ca fiind neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate susţinute pe motive identice cu cele din prezenta cauzã. Astfel, prin <>Decizia nr. 805 din 9 noiembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 13 decembrie 2006, Curtea a statuat cã procedura prevãzutã de textul de lege criticat a fost instituitã de legiuitor ca un mijloc de constrângere a debitorului care nu şi-a executat voluntar obligaţia de platã, modalitate prin care nu a fost încãlcat dreptul de proprietate, în condiţiile în care, în ceea ce-l priveşte, era ţinut de existenţa unor creanţe certe, lichide şi exigibile, ci s-a asigurat protecţia dreptului de proprietate al titularilor unor asemenea creanţe, încãlcat prin refuzul de executare din partea debitorilor rãu-platnici.
Soluţiile şi considerentele deciziilor anterior pronunţate sunt valabile şi în aceastã cauzã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 42 şi <>art. 47 din Legea nr. 85/2006 , Curtea constatã cã acestea prevãd indisponibilizarea acţiunilor societãţii comerciale debitoare şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului în scopul protejãrii patrimoniului, a activelor debitorului, al prevenirii gospodãririi nechibzuite a acestora, ce ar putea cauza noi pierderi şi împiedicarea satisfacerii creditorilor.
Încredinţarea dreptului de administrare a debitorului unor persoane calificate şi responsabile nu încalcã dreptul de proprietate al acţionarilor şi este conformã cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãrora condiţiile şi limitele exercitãrii dreptului de proprietate sunt prevãzute de lege.
În sfârşit, referitor la <>art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 , Curtea reţine cã, prin derogare de la dispoziţiile <>art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , aceastã reglementare corespunde scopului şi caracterului special al procedurii insolvenţei, asigurând celeritatea necesarã acestei proceduri, fãrã a leza în niciun fel rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi de unicã autoritate de jurisdicţie constituţionalã în România.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (7), art. 31 alin. (1), art. 42 şi <>art. 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Vinuri Nicoreşti" - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 23/LJ/2006 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã - Judecãtorul-sindic.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 martie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
