Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 289*) din 1 iulie 1997 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330 si ale art. 330^4 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 340 din 4 decembrie 1997
-------------
*) Definitiva prin nerecurare.
Lucian Stangu - preşedinte
Romul Petru Vonica - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmãtoarele:
Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã, prin Încheierea din 4 aprilie 1997, pronunţatã în Dosarul nr. 2.597/1996, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 din Codul de procedura civilã.
Din cuprinsul încheierii de sesizare rezulta ca excepţia a fost invocatã de Ionescu Veronica şi priveşte dispoziţiile art. 330 din Codul de procedura civilã şi ale art. 31 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993.
În motivarea exceptiei se susţine ca:
- dispoziţiile art. 330 din Codul de procedura civilã contravin art. 131 alin. (1) din Constituţie, întrucât, potrivit acestui text constituţional, procurorii desfasurandu-şi activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei, prevederile textului de lege atacat, care îngãduie procurorului general sa introducã recurs în anulare fãrã aprobarea ministrului justiţiei, respectiv din oficiu, sunt neconstituţionale;
- prevederile art. 31 din Legea nr. 56/1993 incalca dispoziţiile art. 123 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
Exprimandu-şi opinia, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanta suprema apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate privind art. 330 din Codul de procedura civilã este neîntemeiatã şi ca prevederile art. 31 din Legea nr. 56/1993 nu au nici o incidenta în cauza. În consecinta, prin dispozitivul încheierii, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã numai cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 330 din Codul de procedura civilã.
Fata de cele arãtate şi având în vedere ca instanta de judecata a considerat, în conformitate cu art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, ca irelevanta excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Legea nr. 56/1993, urmeazã ca, prin decizia de fata, Curtea Constituţionalã sa se pronunţe cu privire la neconstituţionalitatea art. 330 din Codul de procedura civilã.
Din examinarea concluziilor scrise, depuse la dosarul Curţii Supreme de Justiţie anterior termenului de judecata, rezulta ca s-a invocat şi neconstituţionalitatea prevederilor art. 330^4 din Codul de procedura civilã, privind dreptul pãrţilor de a cere continuarea judecaţii în situaţia în care procurorul general şi-a retras recursul în anulare, pe motiv ca în acest mod se poate ajunge ca, ocolind cãile expres prevãzute de art. 304 pct. 3 şi ale art. 322 pct. 4 din Codul de procedura civilã, prin pierderea termenului, sa se formuleze, "oricând cai de atac organizate limitat în timp".
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, raportul judecãtorului-raportor, prevederile art. 330 şi ale art. 330^4 din Codul de procedura civilã, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia invocatã, cu care a fost legal sesizatã.
Curtea Constituţionalã, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rãmasã definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 şi, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii art. 330 din Codul de procedura civilã, constatând ca prevederile acestui text sunt constituţionale.
Potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, legea este cea care stabileşte cãile de atac, acestea fiind incluse în procedura de judecata, iar art. 128 din Constituţie prevede ca, impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac în condiţiile legii. Or, legea - art. 330 din Codul de procedura civilã - acorda procurorului general dreptul de a exercita, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, recursul în anulare. Nici procedura civilã, în textul menţionat, şi nici Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, în art. 31, nu conditioneaza exercitarea de cãtre Ministerul Public a cãilor de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti de avizul ministrului justiţiei. Este firesc sa fie asa, deoarece principiile legalitãţii şi imparţialitãţii înscrise în art. 131 alin. (1) din Constituţie, care stau la baza activitãţii procurorilor, şi rolul Ministerului Public de reprezentant al intereselor societãţii, apãrãtor al ordinii de drept şi al drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor, îi conferã acestuia independenta fata de toate celelalte autoritãţi publice în exercitarea atribuţiilor şi în asigurarea respectãrii legii (art. 30 alin. 3 din Legea nr. 92/1992).
În sensul dispoziţiilor constituţionale, în baza autoritãţii sale, ministrul justiţiei va putea cere Ministerului Public promovarea unor acţiuni necesare interesului public, însã nu va putea dispune sa nu-şi exercite atribuţiile proprii prevãzute de lege.
Prin urmare, exercitarea caii de atac a recursului în anulare de cãtre procurorul general, potrivit art. 330 din Codul de procedura civilã, nu este subordonata, în sensul art. 128, 130 şi 131 din Constituţie, avizului sau acordului ministrului justiţiei, astfel încât dispoziţiile textului de lege atacat sunt constituţionale.
Cat priveşte dispoziţiile art. 330^4 din Codul de procedura civilã, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996 şi Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat în sensul ca aceste dispoziţii sunt constituţionale. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sa justifice schimbarea practicii Curţii Constituţionale, soluţia din deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 24 alin. (2) şi ale art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^4 din Codul de procedura civilã, invocatã de Ionescu Veronica în Dosarul nr. 2.597/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilã.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã la data de 1 iulie 1997.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Lucian Stangu
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
